Datele unui nou studiu paneuropean privind povara bolilor digestive, prezentat pe 10 octombrie la Săptămâna United European Gastroenterology (UEG) 2022 și publicat în United European Gastroenterology Journal, evidențiază o creștere îngrijorătoare a prevalenței mai multor boli digestive începând cu anul 2000. Printre acestea se numără bolile hepatice cronice, pancreatita, boala de reflux gastroesofagian, gastrita, tulburările vasculare intestinale și boala celiacă la copii. În plus, ratele de incidență și mortalitate pentru toate cancerele digestive combinate au crescut cu 26% și, respectiv, 17% în perioada 2000-2019.
Consumul de alcool și obezitatea – factori de risc
Raportul identifică faptul că bolile digestive afectează peste 300 de milioane de persoane din Europa și din zona mediteraneană și că, de asemenea, costurile economice asociate sunt substanțiale. Incidența și prevalența multor boli digestive sunt cele mai ridicate în rândul persoanelor foarte tinere și în vârstă și, pe măsură ce populația europeană îmbătrânește, această povară a bolilor va crește în mod inevitabil. Incidența și mortalitatea standardizate pe vârstă pentru cancerul hepatic și pancreatic au crescut în majoritatea țărilor europene începând cu anul 2000, iar consumul de alcool, obezitatea și alți factori modificabili ai stilului de viață au fost identificați ca fiind factori-cheie care contribuie la o mare parte din povara globală a acestor afecțiuni digestive. Creșterea incidenței cancerului colorectal în rândul adulților tineri reprezintă, de asemenea, un motiv de îngrijorare. Cercetătorii de la Universitatea din Liverpool, Marea Britanie, care au realizat studiul în numele UEG, au observat tendințe de creștere a poverii bolilor digestive datorate unui indice de masă corporală (IMC) ridicat pe întregul continent. Și, deși s-au înregistrat unele progrese în reducerea poverii atribuibile alcoolului începând cu anul 2000, consumul de alcool rămâne un contribuitor major la povara bolii. Un element de noutate pozitivă care reiese din acest studiu este scăderea poverii pentru sănătate legate de fumat în aproape toate țările europene, în urma strategiilor naționale de intervenție. Un factor cheie evidențiat în raport este faptul că diferențele sociale și economice la nivelul populației dintre țări explică o mare parte din diferențele în ceea ce privește povara bolilor digestive, țările mai dezavantajate, măsurate în funcție de indicele de dezvoltare umană, înregistrând o povară mai mare din cauza majorității bolilor digestive.
Bolile digestive „costă” UE 20 miliarde de dolari
În ceea ce privește povara economică a bolilor digestive, raportul UEG constată că, în medie, costul estimat al furnizării de servicii medicale în regim de internare (cu excepția tratamentului și a diagnosticării) pentru bolile digestive, ca procent din produsul intern brut (PIB), a fost de 0,12% în cele 31 de țări incluse în studiu. Acest lucru se traduce printr-un cost potențial în întreaga UE de aproximativ 20 de miliarde de dolari în 2021. „Povara socială, economică și de sănătate a bolilor digestive este în creștere într-un ritm alarmant”, spune Helena Cortez-Pinto, președintele UEG. „Sistemele de sănătate și economiile noastre se află deja într-o stare fragilă și este nevoie de acțiuni urgente pentru a aborda aceste poveri, prin educație publică, modularea alegerilor privind stilul de viață și cercetare, pentru a inversa aceste tendințe alarmante.” Potrivit raportului, dacă, în cele 31 de țări europene, mortalitatea prematură legată de bolile digestive ar putea fi redusă cu 25%, atunci economiile estimate din prevenirea pierderilor de productivitate s-ar ridica la un total de 11,4 miliarde de euro (în 2019). Această sumă crește la 22,8 miliarde EUR și 34,2 miliarde EUR pentru reduceri de 50 % și, respectiv, 75 %.
Inegalități între țările din Europa de Est și cele din Vest
Povara bolilor digestive, măsurată prin anii de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY), tinde să fie mai mare în țările din Europa Centrală și de Est în comparație cu cele din Europa de Vest și de Sud, în special în cazul bolilor hepatice cronice, al pancreatitei, al gastritei și al duodenitei, al tulburărilor vasculare intestinale și al ulcerului gastroduodenal. Luigi Ricciardiello, președintele comitetului de cercetare al UEG, declară: „În Europa persistă inegalități grave în materie de sănătate și, având în vedere provocările economice emergente, ne așteptăm ca aceste inegalități să se agraveze și mai mult. Din nefericire, în ciuda prevalenței lor substanțiale și a impactului global, multe boli digestive sunt încă slab înțelese și atrag relativ puțină atenție, fie din perspectiva politicilor, fie din cea a finanțării.”
UEG a realizat un studiu similar în 2014, care a evidențiat sarcini similare și, cu îmbunătățiri limitate de atunci, rezultatele și rezultatele acestui ultim studiu UEG vor contribui la accelerarea progreselor în reducerea poverii tulburărilor digestive. De asemenea, va contribui la identificarea domeniilor prioritare în care sunt necesare cercetări și investiții în întreaga Europă, precum și în fiecare națiune în parte. Tanith Rose, cercetător principal al studiului comandat de UEG, concluzionează: „Lipsa de progres din ultimele două decenii în ceea ce privește reducerea incidenței bolilor digestive subliniază necesitatea unei mai mari adopții a unor strategii preventive eficiente. Factorii sociali și economici contribuie la diferențe importante în ceea ce privește povara majorității bolilor digestive, iar eforturile de reducere a poverii care nu țin cont de acești factori vor avea probabil un succes limitat.”
Bogdan Guță
