Carnea se află pe un drum similar cu tutunul, carbonul și zahărul și este “foarte probabil” că unele guverne vor începe să impoziteze consumul acestui produs, afirmă reprezentanții organizației Farm Animal Investment Risk &Return Initiative (FAIRR).
Reprezentanți ai rețelei de investitori FAIRR au declarat că scopul adoptării unor măsuri de impozitare a consumului de carne este acela de a “sensibiliza consumatorii asupra impactului material al agriculturii și cu privire la condițiile de bunăstare ale animalelor”.
Peste 180 de țări impozitează consumul de tutun, 60 de jurisdicții impozitează emisiile de carbon și cel puțin 25 de țări au taxe asupra zahărului și este foarte probabil ca următorul produs care să fie supus unui regim fiscal special să fie carnea, se arată într-un studiu intitulată ”Taxa pe șeptel: Autoritățile de reglementare iau în considerare introducerea impozitului pe consumul de carne?”.
“Calea spre adoptarea unor măsuri de impozitare începe, de obicei, atunci când există un consens global că o activitate sau un produs dăunează societății. Acest lucru duce la o evaluare a costurilor financiare pentru public, fapt care, la rândul său, duce la constituirea unui sprojin pentru o anumită formă de impozitare suplimentară.”
Decizia Agenției de cercetare a cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (IARC) de a include carnea procesată în lista de produse cancerigene are ecouri și în cazul implicațiilor negative asupra sănătății deja asociate cu tutunul și zahărul, se arată în studiu.
Belgia și-a reconstruit piramida consumului sănătos de alimente, mutând carnea pe același palier cu ciocolata și dulciurile în timp ce Ghidul Eatwell din Marea Britanie recomandă consumul de proteine vegetale în locul cărnii și al produselor lactate.
Alte țări au dat semne că ar fi în măsură să introducă taxarea cărnii – Consiliul de Etică o organizație daneză cu rol de consiliere (think thank) a recomandat guvernului aplicarea unei taxe pentru consumul de carne, fapt care ar putea “face o mare diferență” în ceea ce privește lupta împotriva schimbărilor climatice – deși niciuna nu a luat efectiv o decizie în sensul de a promova un astfel de proiect de lege.
FAIRR atenționează că: “Deși nu au existat propuneri în legislația actuală, investitorii pe termen lung ar trebui să ia în considerare astfel de argumente convingătoare, în special în țări precum Danemarca și Suedia. În Țările Nordice, prima taxă pe emisiile de carbon a fost introdusă în 1990.
Prețul umbră
Autorii studiului solicită companiilor să ia în considerare adoptarea unui “preț de umbră” intern al cărnii pentru a ține cont de costurile viitoare”, în același mod în care multe utilizează stabilirea prețului intern al carbonului”.
Nu se calculează ce nivel al fiscalității ar fi necesar pentru a se realiza reduceri semnificative ale consumului de carne, dar propunerile făcute în Danemarca au sugerat o cifră de aproximativ 2,7 USD (2,30 €) pe kilogramul de carne. O propunere legislativă suedeză privind impunerea de taxe asupra alimentelor, pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, depusă de trei parlamentari din Partidul Verde sugerează adoptarea unui prag de aproximativ 20SEK (2 €) per kilogram.
Dr. Marco Springmann, cercetător principal pe probleme de durabilitate ecologică și sănătate publică la Universitatea din Oxford, în cadrul Martin Programme – Future of Food (Programul Martin – Viitorul Alimentației) spune că:
“Impozitarea cărnii în scopuri ecologice sau de sănătate ar putea constitui un prim pas important în abordarea acestor provocări gemene – mediu și sănătate – și ar transmite un semnal puternic că schimbarea dietei în favoarea uneia mai bune și mai durabile, pe bază de plante, ar fi necesară de urgență pentru a ne păstra atât sănătatea noastră, cât și mediul înconjurător.”
Un consens global?
Rosie Wardle, head of investor engagements la FAIRR a declarat că organizația sa nu susține taxele pe consumul de carne, dar crede că există un consens global că supra-producția și consumul de carne dăunează sănătății umane, mediului și, prin urmare, societății ca întreg. “Nu sugerăm care ar trebui să fie nivelul de taxare sau chiar că ar trebui să existe un astfel de impozit”, a spus ea pentru FoodNavigator. “Ceea ce spunem este că, prin analizarea comportamentelor anterioare privind taxele și “plăcerile nevinovate” și privind în viitor – prognozăm că, pe termen mediu și lung, o taxă pe carne sau ceva asemănător s-ar putea afla pe agenda unor state.”
Wardle a spus că există multe exemple de jucători din industria alimentară care își adaptează practicile și abordează această problemă prin achiziții, investiții, inovare de produse și cercetare și dezvoltare.
Gigantul american din industria cărnii, Tyson, își majorează participația de 5% la compania de proteine pe bază de plante Beyond Meat, în timp ce Cargill și-a arătat sprijinul pentru producția de carne în laborator, achiziționând Memphis Meat, iar gigantul din domeniul lactatelor Danone a cumpărat WhiteWave.
”Schimbări au loc în industria zootehnică și alimentară”, a declarat Wardle. “Indiferent dacă acest lucru se datorează unei amenințări legate de taxarea suplimentară a produselor din carne sau altor riscuri, cum ar fi problemele de mediu ori riscurile pentru sănătatea umană sau se realizează că există oportunități de piață aici – asistăm la o schimbare în bine”.
FAIRR oferă o listă de verificare cu întrebări pe care investitorii ar trebui să le pună companiilor alimentare înainte de a-și investi disponibilitățile în acestea:
• Compania a luat în considerare implicațiile presiunilor potențiale de reglementare asupra cărnii, inclusiv posibilitatea introducerii unui impozit pe carne. Care ar putea fi implicațiile financiare în acest scenariu?
• Compania a luat în considerare o diversificare a portofoliului de proteine. A explorat mai multe produse pe baza de plante,ținând seama de schimbarea cererii de consum pe acest segment? S-au stabilit obiective pentru a reduce conținutul de carne al anumitor game compozite?
• Compania a conceput norme clare privind aprovizionarea cu carne pentru a reduce riscurile potențiale pentru sănătate și mediu. De exemplu, lanțul său de aprovizionare cu carne își propune să reducă impactul asupra mediului sau să reducă utilizarea antibioticelor. Există oportunități pentru companie de a promova gamele de produse mai sănătoase și mai durabile?
• Compania utilizează capitalul său de marcă pentru a promova în mod mai larg o dietă și un stil de viață sănătos și durabil și pentru a educa consumatorii în a face alegeri mai bune?
Preluare http://www.roaliment.ro/
