Președintele a promulgat legea ce permite vânătoarea la trofeu, ignorând recomandările Academiei Române și argumentele științifice aduse de organizațiile de mediu.
Ne-am așteptat la un semn de echilibru din partea Președinției, mai cu seamă că am transmis o listă de argumente ce justificau pe deplin trimiterea legii în Parlament, pentru reexaminare. Suntem dezamăgiți că argumentele științifice și juridice au fost trecute cu vederea, așa cum au fost trecute cu vederea și miile de semnături ale oamenilor ce ni s-au alăturat în susținerea scrisorii deschise adresată Președintelui de importante ONG-uri de mediu din România.
Știrea adoptării legii în Parlament a stârnit îngrijorare în presa internațională, numeroase publicații de prestigiu din întreaga lume vorbind despre efectele negative pe care această lege le-ar provoca, lăsând, în același timp, nerezolvată tocmai problema conflictelor cu urșii – pe care legea pretinde că le soluționează.
Neliniștitor este și faptul că prezenta lege stabilește cote de vânătoare care nu au fundamentare științifică, dovadă fiind cifrele confuze ce sunt vehiculate în spațiul public din variate surse, inclusiv oficiale, cifre ce acoperă o plajă cuprinsă între 4500 și 12000 de urși. În aceste condiții, rezultatele studiului genetic promis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru aflarea numărului de urși întârzie să apară. Acest studiu, așteptat de ani de zile, ar putea reprezenta baza de pornire pentru realizarea unui management real pentru specie.
”WWF-România a afirmat, în repetate rânduri, că vânătoarea, ca unică măsură, și cu atât mai mult, vânătoarea la trofeu nu poate rezolva problema conflictelor cu urșii. Coexistența cu urșii este posibilă doar în prezența unui complex de măsuri integrate, care să gestioneze eficient această problemă. Vorbim de un management corespunzător al deșeurilor, de reducerea atractanților și, foarte important, vorbim de educarea populației, măsură pe care parlamentarii au considerat-o prea costisitoare pentru a o include în noua lege. Considerăm că promulgarea acestei legi de către Președinte se va dovedi curând o măsură cu adevărat costisitoare, care va atrage sancțiuni asupra țării noastre și care, din păcate nu va rezolva problema conflictelor cu urșii, ci foarte posibil, o va agrava.” a afirmat Barbara Bendandi, Director de Conservare, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).
Așa cum am arătat, deja aici, în România au existat și până acum cote de prevenție și intervenție care, an de an, nu au fost realizate. Așadar, cadrul legislativ pentru gestionarea exemplarelor problematice a existat, însă nu este exploatat. În perioada 2017-2022, s-au solicitat între 8 și 93 de derogări pe an și au fost recoltate între 7-63 exemplare pe an, conform datelor puse la dispoziție pe site-ul Ministerului Mediului. Cu toate acestea, noua lege a mărit cota, permițând vânarea preventivă, inclusiv cu vânători străini (care, în mod evident, nu sunt interesați de urșii problemă – în general, de talie mică), a unui număr de 426 de exemplare pe an, pe baza unui studiu care a fost intens contestat. În plus, România este singura țară care nu realizează o evaluare a eficienței intervențiilor letale, care să ne arate cum au scăzut conflictele, dacă au scăzut, în zonele în care au fost extrași urși. Croația, de exemplu, o țară cu densitate similară a ursului, chiar dacă are o cotă de vânătoare anuală, are principii solide și strict implementate, precum extragerea cu precădere a exemplarelor problematice în proporție de aproximativ 80%, restul fiind reprezentat de extrageri preventive, exemplare lovite pe drumuri, autostrăzi, căi ferate, respectiv braconate, iar raportul sexelor când, vorbim de extrageri, este de 50-50%. Astfel, la nivelul anului 2022 de exemplu, această țară a înregistrat doar 7 pagube în valoare totală de 2.200 euro.
Considerăm că problema conflictelor cu urșii poate fi gestionată printr-un complex de măsuri, care nu exclude vânătoarea, dar care pune accent pe acțiuni de prevenție, care și-au dovedit pe deplin eficiența la Băile Tușnad, unde, prin implementarea Programului Pilot de conviețuire om-urs, mesajele RO-ALERT au scăzut de la 238 la începutul proiectului, la doar patru, anul acesta.
Este nevoie doar de implicare a tuturor factorilor interesați, este nevoie de bunăvoință și bună- credință. Fără de ele, conflictele cu urșii vor continua să existe, iar echilibrul în natură va fi, din nou, sacrificat.
Din păcate, argumentele noastre substanțiale nu au fost înțelese de autorități pe plan național. WW-România (Fondul Mondial pentru Natură) va continua susținerea și implementarea măsurilor de prevenire și de scădere a conflictelor cu animalele sălbatice, în paralel cu asigurarea unui management sustenabil pentru specia urs, bazat pe date credibile și măsuri eficiente. Din acest motiv vom transmite Comisiei Europene o sesizare privind încălcarea Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE) de către România prin adoptarea acestei legi.
Pentru informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi:
Călin Ardelean, Biolog, Departament Specii Sălbatice, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), [email protected], +40735317548
Diana Iancu, Manager de comunicare pentru conservarea speciilor sălbatice, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), [email protected], +40757176467
