Propunerile de modificare la Codul Muncii duc la o insecuritate pe piata muncii, angajatii neputand sa-si mai faca planuri pe termen lung sau sa ceara credite la banci, intrucat nu vor mai avea siguranta locurilor de munca, a declarat, luni, avocatul Costel Gilca de la Clubul de Dreptul Muncii.
Avocatul in dreptul muncii a aratat ca cea de-a treisprezecea modificare a Codului Muncii, propusa de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, este mai radicala, fiind insa nefavorabila salariatilor, care, in opinia sa, vor fi expusi unei insecuritati pe piata muncii, intrucat propunerile de modificare vizeaza transformarea in regula a incheierii contractelor pe perioada determinata.
Practic, modificarile supuse dezbaterii publice permit angajatorilor sa abuzeze de contracte de munca pe perioada determinata, iar acest lucru, coroborat cu posibilitatea „inchirierii” de forta de munca prin agenti de munca, vor duce la precarizarea locurilor de munca care, potrivit Organizatiei Internationale a Muncii (OIM), inseamna „drumul catre exploatare”.
„Prin aceasta modificare ne indepartam in mod categoric de traditiile legislative in domeniu. Este pentru prima data cand se creeaza multiple instrumente legale care incurajeaza utilizarea muncii pe perioada determinata in defavoarea contractelor de munca pe perioada nedeterminata. Intentia declarata a initiatorilor, de flexibilizare a raporturilor de munca, nu si-a gasit cea mai buna formula de aplicare practica. in masura in care angajatorii vor abuza de aceste modificari, din flexibilizarea fortei de munca se va ajunge la insecuritatea/precarizarea locurilor de munca”, a aratat Costel Gilca.
Pe de alta parte, el a precizat ca sentimentul de insecuritate, care va fi transmis lucratorilor, ii va determina pe acestia sa accepte orice slujba, indiferent de conditiile de munca, doar pentru a avea un venit.
„in 90 la suta dintre cazuri, salariul este unica sursa de venit. Daca aceasta nu va mai fi sigura, viata noastra se va precariza. Daca vor fi adoptate aceste modificari, lucratorii nusi vor mai putea planifica viata pe termen lung, nu vor mai putea contracta credite, pentru ca nu vor mai avea siguranta locului de munca si a unui venit constant”, a explicat reprezentantul Clubului de Dreptul Muncii.
El a mai aratat ca, in contextul in care se doreste eliminarea muncii la negru, in modificarile la Codul Muncii sunt dispozitii care, fara a incuraja aceasta practica, o permit.
„Extinderea termenului pentru care se pot incheia contracte pe durata determinata, eliminarea limitei de trei contracte succesive pentru perioada de proba, majorarea perioadei de proba sau a perioadei de angajare a agentilor de munca temporara, dar si conditiile utilizarii agentilor de munca temporari sunt instrumente de lucru in favoarea angajatorilor”, a mai spus Costel Gilca.
in opinia avocatului, modificarile aflate in dezbatere publica pana luni, desi se doresc a fi in favoarea angajatorilor, le creeaza si lor probleme, prin eliminarea prevederii referitoare la clauza de neconcurenta, care va permite transmiterea informatiilor, de care a luat la cunostinta un salariat, catre concurenta, fara a exista un instrument de protectie al fostul angajator.
in aceeasi linie se inscriu si modificarile cu privire la obligatia angajatorului de a furniza salariatului sau fostului salariat unele informatii privind activitatea desfasurata de acesta catre noul angajator.
„Plusul major al acestor modificari il constituie posibilitatea angajatorului ca, in situatia in care se afla in dificultati economice, sa nu mai recurga la concedieri, ci la reducerea programului de lucru, salvandu-se astfel locuri de munca. O astfel de masura se impunea de multa vreme. Criza economica a gasit Romania nepregatita din punct de vedere legislativ. Instrumentele pe care un angajator le avea la indemana erau putine si clare: concedierea salariatilor sau inchiderea companiei/sectiei”, a mai spus expertul in dreptul muncii.
El a aratat ca in perioada de criza, angajatorii au recurs la tot felul de subterfugii pentru a evita inchiderea societatii sau concedierile, una dintre masurile cele mai frecvente fiind aceea de a obliga sau ruga angajatii sa solicite concedii fara plata.
Pe de alta parte, el a aratat ca odata cu aplicarea noului Cod al Muncii, ponderea proceselor castigate de catre salariati va fi cu mult mai mica, intrucat odata cu abrogarea articolului 287 din Lege, sarcina probei in instanta va reveni angajatului, lucru extrem de dificl.
in opinia acestuia, propunerea de modificare referitoare la sarcina probei incalca prevederile europene privind discriminarea.
Vicepresedintele Confederatiei National Sindicale „Cartel Alfa”, Petru Dandea, a aratat ca modificarile la Codul Muncii sunt in defavoarea salariatului iar Guvernul nu poate folosi ca si argument acordul cu Fondul Monetar International (FMI), deoarece Jeffrey Franks a afirmat deja ca nu s-a solicitat Romaniei sa faca astfel de modificari.
Dandea a declarat ca sindicatele se opun ferm adoptarii noului Cod al Muncii si vor incerca sa impiedice acest lucru in Parlament, avand in vedere ca nu au fost consultati la elaborarea proiectului de modificare. (Mediafax)
