Presa internationala scrie despre intentia Frantei si Germaniei de a amana aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen, comentand mesajul pe care acestea vor sa-l transmita, inclusiv candidatilor pentru integrarea in UE, cu privire la intransigenta lor asupra problemelor de securitate.
Franta si Germania au decis sa blocheze aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul european in care se poate calatori fara pasaport. Ministrii german si francez de Interne au trimis Comisiei Europene o scrisoare in care au apreciat ca este „prematur” sa se permita aderarea celor doua tari la zona Schengen in martie 2011, adaugand ca Romania si Bulgaria trebuie sa faca „progrese ireversibile” in lupta impotriva coruptiei si crimei organizate, relateaza BBC News Online.
Spatiul Schengen nu se va deschide pentru Bulgaria si Romania atat de curand cum sperau, noteaza la randul sau Euronews.
Un purtator de cuvant al Ministerului german de Interne a declarat ca Thomas de Maiziere si omologul sau francez, Brice Hortefeux, considera ca cele doua tari, care au aderat la Uniunea Europeana in 2007, nu indeplinesc inca cerintele pentru intrarea in spatiul de calatorie fara viza, scrie agentia Associated Press.
Aceste deficiente ar putea avea „consecinte grave pentru securitatea Uniunii Europene” si, prin urmare, ar putea duce la scepticism cu privire la o aderare „prea rapida” la zona Schengen, a adaugat purtatorul de cuvant.
A nu fi in Schengen inseamna mai multe probleme pentru calatori, iar afacerile sunt mai complicate. Dar aderarea este de asemenea o chestiune foarte simbolica si persoanele din afara granitelor Schengen se refera la ele drept „ultimul zid al Europei”, subliniaza AP.
insa pentru ca o tara sa adere la spatiul Schengen trebuie sa existe acordul in unanimitate al statelor membre, astfel ca Franta si Germania au drept de veto in acest caz, aminteste postul german Deutsche Welle.
Cotidianul irlandez Irish Sun scrie ca expertii din statele UE care au vizitat Romania si Bulgaria vor prezenta un raport special in ianuarie, pentru a permite celorlalte Guverne sa decida daca vor accepta aderarea celor doua tari.
Ministrii UE ar urma sa ia o decizie la sfarsitul lui martie privind aderarea Romaniei si Bulgariei, pe baza unui raport al Comisiei Europene, care ar trebui sa fie prezentat in februarie, mentioneaza la randul sau agentia germana DPA.
Scrisoarea franco-germana pare sa ofere noi dovezi ca unele Guverne UE au indoieli cu privire la admiterea celor doua tari in Uniunea Europeana in 2007, care a fost acceptata in pofida problemelor cu coruptia si crima organizata.
Acest anunt a intervenit la o zi dupa ce ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, a afirmat ca intrarea celor doua tari in spatiul Schengen este unul dintre obiectivele presedintiei ungare a UE, noteaza DPA.
Comisarul european pentru Securitate, Cecilia Malmstroem, a primit marti scrisoarea semnata de Brice Hortefeux si Thomas de Maiziere, a declarat purtatorul sau de cuvant, Michele Cercone, citat de cotidianul elvetian Le Nouvelliste.
Comisia Europeana a amintit insa ca nu are nici o influenta asupra acestei decizii, care necesita unanimitatea Guvernelor UE, transmite AFP.
Parisul si Berlinul vor sa-si arate intransigenta asupra problemelor de securitate. Dincolo de decizia lor privind Romania si Bulgaria, cele doua capitale intentioneaza sa trimita un mesaj tarilor candidate la aderarea la UE. „Capitolele privind securitatea sunt cele mai dificil de negociat cu candidatii”, a recunoscut marti Malmstroem.
Aderarile Romaniei si Bulgariei la UE in 2007 au fost „prost negociate”, deoarece chestiunile de securitate si problemele minoritatilor au fost „ascunse sub pres”, au declarat pentru AFP mai multi negociatori, sub acoperirea anonimatului.
in urma anuntului de marti, autoritatile bulgare au dat asigurari ca vor face totul pentru „a disipa indoielile” partenerilor lor din UE.
in schimb, presedintele roman, Traian Basescu, a declarat ca Romania nu va accepta nici o discriminare, chiar daca vine de la cele mai puternice state din UE, noteaza agentia China Noua. El a recunoscut totusi ca scrisoarea franco-germana continea unele lucruri adevarate, care nu pot fi negate si care se refera la functionarea justitiei si a unor institutii ale statului. (Mediafax)
