Ce spun sefii medicali si autoritatile locale despre reorganizarea spitalelor

0
915
spital-pacienti-cass

spital-pacienti-cassDecizia Ministerului Sanatatii de comasare a unor spitale sau de reprofilare a altora in camine de batrani a provocat reactii diverse din partea autoritatilor locale care, in functie de coloratura politica, au criticat aceasta masura, au amenintat cu actiuni in instanta sau, dimpotriva, au aprobat-o.

ARAD

In Arad, Spitalul Municipal si Maternitatea vor fi comasate. Totodata, Spitalul Orasenesc Santana, Spitalul comuncal Gurahont si Centrul de sanatate Chisineu Cris, afalate in administrarea autoritatilor locale, ar urma sa devina camine de batrani.
In ceea ce priveste comasarile din Arad, autoritatile judetene si municipale, conduse de PDL, sustin acest demers.

Insa primarul orasului aradean Chisineu-Cris (PSD) s-a declarat revoltat de includerea spitalului local pe lista unitatilor care vor fi transformate in camine de batrani, sustinand ca bolnavii din zona vor ajunge sa se trateze in Ungaria, „pe bani grei”.

„Sunt revoltat ca vom umple tara de camine de batrani, in care nu vom mai apuca sa stam pentru ca vom muri bolnavi, fara tratamente in spitale. Guvernul ne-a obligat sa luam aceste spitale, prin asa-zisa descentralizare, iar dupa ce am investit in ele si le-am adus la conditii decente ni le ia”, a declarat primarul orasului Chisineu-Cris, Gheorghe Burdan.

Primarul orasului a precizat ca, la inceputul anului, cand a fost informat despre posibila desfiintare a spitalului, a facut memorii catre toate institutiile responsabile ale statului, inclusiv catre Ministerul Sanatatii, dar acestea au ramas fara raspuns.

Primarul comunei Gurahont, Gheorghe Florea (PNL) a spus si el ca se opune demersului, in timp ce edilul din Santana, Viorel Enache (PDL), a anuntat ca accepta decizia Ministerului Sanatatii.

De asemenea, in judetul Arad vor fi comasate intr-o singura unitate Spitalul Clinic Judetean de Urgenta, Spitalul Municipal si Maternitatea, autoritatile judetene si municipale, conduse de PDL, sustinand acest demers.

BIHOR

In Bihor, pe langa fuziunea spitalelor de Neuro-Psihiatrie si TBC cu Spitalul Municipal si a Maternitatii cu Spitalul Judetean, Centrul de Sanatate Valea lui Mihai se va comasa cu Spitalul Municipal din Marghita. Totodata, Spitalul Orasenesc stei si Centrul de Sanatate Bratca vor fi transformate in camine de batrani. Decizia a starnit nemultumiri in randul autoritatilor locale.

Primarul comunei Bratca, Adrian Mateias (PNL), va da MS in judecata daca nu va reveni asupra deciziei de a transforma centrul de sanatate din localitate in camin pentru batrani, deoarece centrul deserveste 20.000 de locuitori, iar comunitatea are deja un proiect european de infiintare a unui azil.

„Vom da Ministerul Sanatatii in judecata, pentru ca am semnat un contract de preluare si am investit sute de mii de euro in acest centru. Sa spuna in ce baza ne desfiinteaza”, a spus edilul, adaugand ca nici el, si nici comunitatea nu vor permite sub nicio forma transformarea centrului de sanatate din localitate in camin de batrani.

Primarul s-a declarat revoltat deoarece, daca centrul de sanatate se va desfiinta, aproximativ 20.000 de oameni din patru comune si zeci de sate din jurul comunei Bratca vor fi nevoiti sa strabata zeci de kilometri pentru a ajunge la un spital, in caz de urgente.

„Problema este ca in acest spital avem si 25 de copii bolnavi psihic, foarte gravi, care au fost adusi acum multi ani din institutiile statului si care daca nu erau la Bratca erau morti. Acum vor merge inapoi la Cadea? A doua problema este ca anul trecut, cand am preluat spitalul, am inceput deja procedura de acreditare a spitalului, prin dotari, laboratoare. Am luat masuri sa asiguram fiecarui pacient metri patrati necesari, conform standardelor europene, am pus grup sanitar in fiecare salon. Acum, cand ne-am dezvoltat, ni se pune boncancu’ in fata”, a afirmat Mateias.

La randul sau, primarul orasului stei, Ioan Lucaciu (PDL), unde spitalul orasenesc va fi transformat tot in camin de batrani, sustine ca nici Ministerul Sanatatii, si nici Directia de Sanatate Publica nu au facut o evaluare concreta a spitalului.

„Chiar invit orice comisie de evaluare sa vada daca mai exista un spital similar cu acesta. Are 56 de paturi, s-au facut reparatii capitale, avem dotari, avem caldura si conditii optime pentru a putea trata orice bolnav. Am facut totul cu putinta sa evit aceasta reorganizare, pentru ca spitalul spitalul deserveste tot sudul judetului, adica circa 28.000 de locuitori. in fiecare an, la impartirea bugetului, am avut grija ca spitalul sa fie cap de afis, cu atat mai mult cu cat nu trebuie sa uitam de dezvoltarea si de perspectiva turistica a zonei, Arieseni, Vartop, Padis, Moneasa, care presupune existenta obligatorie a unui spital. Spitalul are si o sectie de Dializa, care este foarte aglomerata”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul Ioan Lucaciu (PDL).

Pe de alta parte, in ceea priveste comasarea spitalelor, la Oradea autoritatile locale sunt in asentimentul ministerului. si primarul orasului Valea lui Mihai, Kovacs Zoltan (UDMR), se declara optimist si spera ca prin decizia luata situatia Centrului de Sanatate din oras, care va fuziona cu Spitalul Municipal Marghita, sa fie imbunatatita.

„Ne-am dorit din tot sufletul sa avem centru de sanatate, care sa fie al orasului. Acum am inceput sa reabilitam centrul asa cum ar fi bun pentru zona noastra. S-a pus problema sa alegem: ori camin de batrani ori comasare. Noi dorim neaparat sa avem un mic centru de sanatate unde pot sa vina locuitorii cand au probleme de sanatate, de aceea comasarea e mai buna”, a declarat Kovacs.

BOTOSANI

In judetul Botosani, sase spitale vor fi comasate cu Spitalul Judetean Mavromati, iar spitalele din Saveni si Trusesti vor fi transformate in camine de batrani.

Astfel, Spitalul Judetean Mavromati Botosani va prelua in subordine Spitalul de Obstetrica-Ginecologie Botosani, Spitalul de Copii Botosani, Spitalul de pneumoftiziologie Botosani, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Guranda, Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga si Spitalul Orasenesc Darabani, in timp ce Spitalul Orasenesc Saveni si Spitalul Comunal Trusesti sunt propuse pentru reorganizare, urmand sa fie transformate in centre de permanenta sau unitati medico-sociale.

Propunerea este apreciata de autoritatile judetene, dar nu si de directorii de spitale, in timp ce, la Saveni, edilul local o critica. Primarul orasului Saveni, Relu Tarzioru, considera ca propunerea Ministerului Sanatatii „este o mare eroare”, comisa pe fondul „demersurilor si influentelor politice”.

„La Saveni, exista deja o unitate medico-sociala si tocmai am semnat un contract de 15,3 miliarde de lei vechi pentru extinderea si dotarea acestei unitati. Este aberant sa mentii un spital ca cel din Darabani, care are si adresabilitate scazuta, doar pentru ca un anumit parlamentar s-a nascut la Darabani si la Saveni nu avem”, a declarat Relu Tarzioru (PNL).

El a precizat ca Spitalul Saveni are cea mai mare adresabilitate din judet, acesta deservind 11 administratii locale, gradul de rezolvare a cazurilor medicale fiind de 95 la suta.

Directorul Spitalului de Obstetrica-Ginecologie Botosani, dr. Maria Olaru, considera ca decizia de comasare a spitalului cu cel judetean nu este buna.

„Nici nu stiu ce as mai putea sa comentez despre aceasta decizie a Ministerului Sanatatii. Daca intr-adevar doreau parerea noastra, ne consultau. Aceasta comasare este un lucru foarte rau pentru noi, este dezastruos. Cu siguranta vor fi facute si disponibilizari, iar de investitii nici nu cred ca mai are rost sa vorbesc”, a declarat dr. Maria Olaru.

Pe de alta parte, vicepresedintele Consiliului Judetean Botosani, Cristian Achitei (PDL), aproba si sustine decizia de comasare a spitalelor cu cel judetean aflat in administrarea CJ.

„Mie oricum mi se parea ca in judetul Botosani, avand sase spitale, la nivelul si forta noastra financiara, nu era ceva in regula, atata timp cat judetul Suceava are un singur spital judetean la Consiliului Judetean si ei au o alta putere financiara”, a spus Achitei. De aceeasi parere este si viceprimarul municipiului Botosani, Florin Ghiorghita (PDL).

BRASOV

Cele patru spitale din Brasov propuse pentru comasarea cu Spi
talul Clinic Judetean de Urgenta Brasov sunt Spitalul Clinic de Copii Brasov, Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie „Dr. I.A. Sbarcea”Brasov, Spitalul de Boli Infectioase Brasov si Spitalul de Pneumoftiziologie Brasov.

Pe lista cu unitatile propuse spre reprofilare si transformare in camine de batrani se afla Spitalul municipal Sacele, Spitalul municipal Codlea si Spitalul de Boli Cronice Victoria care vor trece in subordinea consiliilor locale de care apartin.

Managerii spitalelor din Codlea, Sacele si Victoria considera masura abuziva, in timp ce conducerile Spitalului de Copii si Maternitatii Brasov spun ca varianta comasarii cu Spitalul Judetean Brasov este irealizabila si ilogica.

Astfel, managerul Spitalului de Copii Brasov, Ioan Mazgarean, a declarat ca in momentul de fata aceasta masura nu poate fi realizata.

„in conditiile actuale, nu se poate realiza acest lucru. Poate ar fi posibil peste vreo doi – trei ani daca se va construi noul spital. intr-un spital cu 1.500 de paturi sa faci la un etaj sectia de Copii, la alt etaj Ginecologie si asa mai departe, poate ca ar fi posibil. Dar in conditiile actuale este imposibil. E ceva iluzoriu. Sunt povesti”, a spus Mazgarean.

De asemenea, purtatorul de cuvant al Maternitatii Brasov, Ionel Moldovan, considera ca ideea comasarii Maternitatii cu Spitalul Clinic Judetean de Urgenta „nu are nicio logica”.

„Maternitatea merge bine in prezent. Poate de aia si vor sa ne preia, ca sa ne mearga si noua rau. Nu are nicio logica ce vor ei, mai ales ca noi suntem un spital interzonal si avem paciente si din judetele limitrofe, din Covasna sau Prahova, nu doar din Brasov. Ne opunem categoric”, a spus Moldovan.

in ceea ce priveste cele trei spitale din Codlea, Sacele si Victoria care au fost propuse spre desfiintare si transformare in camine de batrani, managerii acestora considera ca masura este abuziva.

Managerul Spitalului Municipal Sacele, Teodora Rodica Craciun, a declarat ca spitalul pe care il conduce a trecut cu bine evaluarile din fiecare an, iar in municipiul Sacele sunt deja trei camine de batrani.

„Presupun ca ar trebui desfiintate un numar de spitale dupa evaluare. Dar la noi nu s-a facut nicio evaluare, a fost doar o discutie la modul general. Spitalul nostru a trecut evaluarile cu bine in fiecare an. De la Prefectura nu a venit nimeni sa vada spitalul. Aici s-au investit peste 26 de miliarde de lei vechi. Nu stiu cati saceleni vor avea bani sa mearga la Brasov sau la clinicile private. E o masura negandita, luata pe genunchi. Nimeni din acest judet nu se lupta pentru a dezvolta spitalele, ci pentru a le inchide. Mai ales ca in Sacele avem deja trei camine de batrani”, a spus Craciun.

in aceeasi situatie se afla si Spitalele din Codlea si Victoria care deservesc un numar mare de pacienti ce vor fi nevoiti sa mearga la spitale din orasele invecinate.

CONSTANTA

in judetul Constanta, Ministerul Sanatatii a decis ca Spitalul de Ortopedie, Traumatologie si Recuperare Medicala Eforie Nord sa treaca in subordinea Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie, Sanatoriul Mangalia sa fie comasat Sanatoriului Techirghiol, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanta sa fie unit cu Spitalul Clinic de Boli Infectioase, Spitalul de Ortopedie, Traumatologie si Recuperare Medicala Eforie Sud si Spitalul de Ftiziologie Agigea sa fie subordonate Spitalului Judetean Constanta.

De asemenea, Spitalul Orasenesc Cernavoda si Centrul de Sanatate Baneasa vor fi transformate in camine de batrani.

Directorul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta, Dan Capatana, a declarat ca nu este de acord cu decizia Ministerului Sanatatii de a comasa anumite unitati medicale sau de a le transforma in camine de batrani fara sa se consulte cu autoritatile locale. El a precizat ca acest lucru nu se poate intampla decat cu acordul Consiliului Judetean Constanta, care administreaza cele trei unitati spitalicesti.

„Preluarea acestor spitale se face doar daca doreste Consiliul Judetean. Ministerul, conform Legii 95 modificate, nu poate decat sa vina, sa stea de vorba cu autoritatile locale, sa le sfatuiasca, sa le indrume, sa le explice si sa plece. Decizia apartine Consiliului Judetean, presedintelui Consiliului Judetean si Consiliului de Administratie. Ce poate sa faca ministerul? Poate sa infiinteze si sa desfiinteze spitale, ca aici si-a pastrat o parghie, prin propunere a prefectului sau a presedintelui Consiliului Judetean. Probabil prefectul va raspunde la o comanda politica si daca va fi de desfiintat vreun spital il desfiinteaza instant, nici nu se pune problema, pentru ca initiativa trebuie sa plece de aici”, a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, Dan Capatana.

De asemenea, directorul Directiei de Sanatate Publica Judeteana (DSPJ) Constanta, Constantin Dina, a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, ca in prezent se face o analiza a propunerilor Ministerului Sanatatii impreuna cu reprezentantii unitatilor care vor fi afectate, concluziile acesteia urmand sa fie date publicitatii.

DOLJ

Potrivit propunerii facute de Ministerul Sanatatii, Spitalul de Pneumofiziologie de la Leamna ar urma sa fie comasat Spitalului Judetean de Urgenta Craiova, iar Spitalul Orasenesc „Asezamintele Brancovenesti” de la Dabuleni cu Spitalul Orasenesc Segarcea. Centrul de Cardiologie Craiova ar urma sa comasat cu Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova, iar Spitalul de boli infectioase si cel de Neuropsihiatrie, Spitalului Clinic Municipal „Filantropia” din Craiova. Spitalul Municipal Bailesti va fi transformat in camin de batrani.

Conducerea CJ Dolj, in subordinea careia se afla Spitalele de la Leamna si Dabuleni, precum si managerul Spitalului de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie din Craiova, nu agreeaza propunerea de comasare a unitatilor medicale, apreciind ca institutiile ar trebui sa functioneze de sine statator.

Managerul Spitalului de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie „Victor Babes” din Craiova, medicul Iulian Diaconescu, a declarat ca nu agreeaza propunerea ca unitatea medicala sa fie comasata cu Spitalul Municipal „Filantropia”.

„Nu agream aceasta propunere de comasare a spitalului nostru la cel municipal. Noi, in discutiile pe care le-am purtat cu reprezentantii ministerului, am propus altceva. Am propus o comasare cu Spitalul Leamna pentru ca avem acelasi profil si suntem incluse amandoua intr-un program national. Nu stiu de ce s-a ales aceasta solutie, insa la dezbaterile pe care probabil o sa le mai avem cu autoritatile locale ne vom sustine in continuare punctul de vedere. Este o solutie nemedicala”, a declarat Diaconescu.

Nici conducerea CJ Dolj, institutie care are in subordine Spitalul de Pneumofiziologie de la Leamna si Spitalul Orasenesc „Asezamintele Brancovenesti” de la Dabuleni, nu este de acord cu propunerea MS.

„Nu suntem de acord cu aceasta comasare propusa de minister. Ne dorim ca aceste spitale sa ramana de sine statatoare si sa fie in continuare in subordinea CJ Dolj. Spitalul de la Dabuleni in care consiliul a investit numai anul trecut un milion de euro pentru modernizare trebuie tratat cu atentie, mai ales ca in acea zona avem de-a face cu cea mai ridicata rata de crestere demografica si este pacat sa nu ramana un spital de sine statator”, a declarat presedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa (PSD).

El apreciaza ca ministerul s-a grabit atunci cand a facut propunerea comasarii Spitalului de Pneumofiziologie de la Leamna, intrucat aceasta unitate, care este o „bomba sociala”, ar fi putut fi transformata mai curand in sanatoriu decat sa fie comasata.

„O situatie deosebita o are si Spitalul de la Leamna care reprezinta o adevarata bomba sociala. Acolo se trateaza cazuri grele, care reprezinta un pericol pentru cei care locuiesc in zona, pentru cei care lucreaza acolo. Trebuie multa atentie si cred ca mai curand acolo ar fi trebuit sa se transforme intr-un sanatoriu decat sa fie comasat. Cred c
a s-au grabit cei de la minister cu aceste comasari”, a mai precizat Prioteasa.

HARGHITA

Cele cinci spitale din judetul Harghita sunt singurele unitati sanitare neafectate nici de comasare, nici de reprofilare.

HUNEDOARA

Potrivit propunerii facute de Ministerul Sanatatii, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu si Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad ar urma sa fie comasate cu Spitalul Judetean de Urgenta din Deva, in timp ce Spitalul Municipal Vulcan, Spitalul de Boli Cronice Petrila si Spitalul Municipal Lupeni cu Spitalul de Urgenta Petrosani.

Totodata, Spitalul Orasenesc Hateg si Centrul de Sanatate Calan ar urma sa fie reprofilate in camine de batrani in subordinea Consiliului Local Hateg si Consilului Local Calan.

seful Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Molot (PNL), a declarat ca alesii judeteni vor decide daca este cazul sa fie comasate sanatoriile TBC din Brad si Geoagiu cu Spitalul Judetean de Urgenta din Deva, afirmand insa ca el se va opune deoarece cele trei unitati medicale sunt profitabile.

„Eu, CJ, decid daca vreau comasarea unitatilor medicale din subordine. Ministerul Sanatatii anunta comasarea sanatoriilor TBC din Brad si Geoagiu cu Spitalul Judetean de Urgenta din Deva si sustine ca autoritatile locale au participat la decizie. Ei bine, nu-i asa. La intalnire s-a discutat altceva. in urma discutiilor, Centrul de Sanatate Calan, care in acest moment este in subordinea CL Calan, urma sa fie sectie externa a Spitalului Judetean de Urgenta din Deva si implicit sa treca in subordinea CJ Hunedoara, iar cele doua sanatorii sa ramana unitati medicale de sine statatoare si sa ramana in subordinea CJ cum sunt si acum”, a afirmat Molot.

Molot a afirmat ca se opune unei comasari in forma anuntata de Ministerul Sanatatii.

„in data de 10 februarie, in sedinta de Consiliu Judetean, voi propune proiecte de hotarari care vizeaza pastrarea celor trei unitati medicale, sanatoriile Brad si Geoagiu si Spitalul Judetean, in forma actuala. Sunt profitabile. Spre exemplu, Spitalul Judetean are astazi in cont trei milioane de lei. in ultimele sase luni de cand l-am preluat CJ a alocat un milion de euro pentru investitii. si cu toate acestea nu se vrea sa se tina cont de parerea noastra. Ce este asta, autonomie locala centralizata?”, a anuntat el.

intrebat daca unitatile medicale au sanse sa incheie contracte cu Casa de Asigurari de Sanatate Hunedoara in cazul in care nu are loc comasarea in forma anuntata de Ministerul Sanatatii, Molot a precizat ca toate unitatile medicale sunt pe profit.

„Toate trei sunt unitati medicale bune, renumite. Cel din Brad este renovat. Spitalul Judetean din Deva are inca rezerve in conturi, iar cel din Geoagiu este in curs de renovare. Nu vad de ce ar avea probleme la contractarile cu CAS”, a spus Molot.

Molot a adaugat ca, legat de judetul Hunedoara, a mai observat si alte „inadvertente” privind comasarea unitatilor medicale.

„Daca in Valea Jiului pe buna dreptate trebuie facut ceva deoarece sunt patru spitale pe o suprafata de zece kilometri, nu acelasi lucru il pot spune despre Spitalul din Hateg. Daca acesta va fi transformat intr-un centru pentru varstnici, pe un teritoriu de 100 de kilometri intre Petrosani si Hunedoara nu va mai fi nicio unitate medicala. Nu cred ca reprezentantii Ministerului Sanatatii cunosc situatia din teren. Numai cine nu cunoaste judetul Huendoara poate propune asa ceva”, a apreciat seful CJ Hunedoara.

IASI

Guvernul a aprobat, miercuri, prin hotarare, coamasarea Spitalului Clinic de Urgenta „Sf. Ioan”, Spitalului Clinic de Urgenta „Sf. Spiridon” si Institutului de Gatsroentereologie si Hepatologie din Iasi intr-o singura unitate, care va functiona in subordinea ministerului sub denumirea Spitalul de Urgenta „Sf. Spiridon”. Ministrul Sanatatii, Cseke Attila, a solicitat autoritatilor locale alocarea a minimum 3% din bugetele locale pentru finantarea spitalelor care le sunt date in administrare.

Dupa ce MS a anuntat lista spitalelor comasate, presedintele Consiliului Judetean Iasi, Constantin Simirad (independent sustinut de UNPR), a declarat ca se opune comasarii spitalelor din municipiu aflate in subordinea institutiei, precizand ca nu este convins ca proiectul initiat de Ministerul Sanatatii va duce la eficientizarea sistemului sanitar.

„Este prematur sa procedam la astfel de actiuni. Deocamdata, nici macar nu suntem obisnuiti cu patronarea celor sase spitale din Iasi. Nu stiu cum am putea functiona mai bine, dar nu sunt convins ca astfel de masuri vor duce la eficientizarea sistemului sanitar”, a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, Constantin Simirad.

seful CJ Iasi a afirmat ca nu este de acord cu disparitia personalitatii juridice in cazul Spitalului de Neurochirurgie, Spitalului de Boli Infectioase si al Maternitatii „Elena Doamna”, adaugand ca se va opune comasarii acestora cu alte unitati medicale din Iasi.

„Comasarea spitalelor este o idee buna doar din punctul de vedere al unei administratii unice, sa facem, de exemplu, licitatie comuna pentru achizitia de medicamente”, a spus Constantin Simirad.

El a adaugat ca, in cele din urma, o comasare a spitalelor din subordinea CJ nu se poate realiza fara o hotarare a plenului Consiliului.

CJ Iasi are in subordine doua maternitati, Spitalul de Boli Infectioase, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Copii si Spitalul de Neurochirurgie, toate din municipiul Iasi.

NEAMT

Potrivit propunerii Ministerului Sanatatii, spitalele orasenesti din Roznov si Bicaz vor deveni camine de batrani in subordinea consiliilor locale din cele doua orase.

Primarii din orasele Roznov si Bicaz nu sunt de acord cu desfiintarea unitatilor spitalicesti considerand ca nu se poate ca zeci de mii de locuitori sa ramana fara asistenta medicala si ca Ministerul Sanatatii nu poate lua decizii fara sa se consulte in prealabil cu autoritatile locale.

Autoritatile locale doresc pastrarea spitalului din Bicaz si transformarea celui din Roznov in sectie externa a Spitalului Judetean Neamt.

Primarul orasului Roznov, Ionel Ciubotaru (PDL), a spus ca aceasta decizie a Ministerului Sanatatii este cea mai proasta veste pe care a primit-o de cand este in administratie.

„Am fost de acord ca spitalul Roznov sa devina sectie externa a Spitalului Judetean, dar nu pot concepe ca zeci de mii de oameni din zona sa ramana fara asistenta medicala. Fiind vorba despre un proiect de hotarare ma voi lupa pana in ultimul moment pentru a salva aceasta unitate sanitara”, a spus primarul din Roznov.

Nici primarul din Bicaz, Constantin Catrinoiu, nu este multumit de decizia MS, aratand ca va incerca sa se revina asupra masurii.

„Nu-mi prea vine a crede ca e asa, dar daca asta vor sa faca e grav. Noi ne-am exprimat dorinta de a mentine aceasta unitate in continuare. Apoi nu inteleg cum este chestia asta cu descentralizarea, au transmis spitalul in administrarea noastra, pe banii nostri si tot ei decid ca-l inchid fara sa ne intrebe macar. Ramane de vazut ce vom face in continuare pentru ca vom incerca sa schimbam ceva”, a spus primarul Constantin Catrinoiu.

Presedintele Consiliului Judetean Neamt, Vasile Pruteanu, care este initiatorul proiectului de mentinere a Spitalului Bicaz si de transformare a celui din Roznov in sectie externa, s-a aratat nedumerit de comunicarea ministerului.

„Nu am luat la cunostinta aceste detalii, dar ma voi interesa imediat. Noi am aprobat si in Consiliul Judetean toate demersurile pentru a mentine in diferite forme aceste spitale functionale, dar vad ca se doreste altceva. Ma voi interesa mai atent asupra acestui fapt si voi suna si la minister pentru a cere lamuriri”, a declarat Vasile Pruteanu (PDL).

PRAHOVA

in Prahova, Spitalul de ginecologie Ploiesti si Spitalul de Pediatrie Ploiesti ar urma sa fie comasate cu SJU, Spitalul de boli infectioase cu Spitalul Municipal Ploiesti, Spital
ul de Psihiatrie Voila cu Spitalul Municipal Campina, Spitalul de Ortopedie Azuga cu Spitalul orasenesc Sinaia si Spitalul de boli pulmonare Breaza cu Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna. Preventoriul TBC Poiana tapului, Spitalul de Pneumoftiziologie Floresti, Centrul de sanatate Baltesti si Centrul de sanatate Urlati vor fi transformate in camine de batrani.

Reprezentantii Consiliului Judetean Prahova, care administreaza cele trei unitati sanitare din Ploiesti propuse spre comasare, au declarat ca saptamana viitoare se va organiza o dezbatere publica in care managerii spitalelor in cauza vor fi consultati cu privire la proiectul Ministerului Sanatatii.

Primarul din Campina, Horia Tiseanu (PDL), nu este de acord cu propunerea Ministerului Sanatatii privind comasarea Spitalului de Psihiatrie Voila cu Spitalul Municipal Campina, unitati aflate in administrarea Consiliului Local Campina, sustinand ca cele doua spitale nu au nicio legatura unul cu celalalt, ideea fiind „neinspirata”.

Horia Tiseanu a precizat ca va face demersuri la Ministerul Sanatatii, astfel incat propunerea privind comasarea celor doua unitati sanitare sa nu fie pusa in aplicare.

El a spus ca, prin ordonanta privind descentralizarea in sistemul sanitar, consiliile locale primesc dreptul de a restructura spitalele pe care le au in administrare incepand din vara anului 2010.

„Mi se pare absurd ca altcineva sa vina si sa hotarasca in locul nostru, daca prin ordonanta in baza careia Consiliul Local a preluat spitalele, tot Consiliul Local are dreptul de a le restructura”, a spus Tiseanu.

Primarul din Campina a precizat ca intre cele doua spitale aflate in administrarea Consiliului Local Campina „nu exista nicio legatura”, in sensul ca unul este spital de monospecialitate, destinat celor care sufera de boli psihice, iar celalalt are mai multe sectii, de la boli interne pana la ginecologie.

Primarul orasului prahovean Azuga respinge propunerea Ministerului Sanatatii de comasare a Spitalului de Ortopedie din localitate cu cel orasenesc din Sinaia, considerand-o nefundamentata, in timp ce edilul din Sinaia spune ca intentia MS este foarte buna.

Primarii din orasele Azuga si Sinaia, din judetul Prahova, nu sunt de aceeasi parere in privinta propunerii Ministerului de comasare a Spitalului de Ortopedie si Traumatologie Azuga cu Spitalul Orasenesc Sinaia, comasare prin care spitalul din Azuga ar urma sa devina sectie exterioara a celui din Sinaia, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Primarul orasului Azuga, Adrian Purcaru, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX ca propunerea ministerului in privinta comasarii celor doua unitati sanitare „nu are niciun fundament” si nu tine cont de realitatile din zona.

„Facem reforma de dragul reformei. Nu vad care ar fi castigul in ceea ce priveste reducerea cheltuielilor. Prin urmare, voi face demersurile necesare pentru ca aceasta comasare sa nu aiba loc”, a declarat, miercuri, primarul Adrian Purcaru (PDL).

Acesta a spus ca va adresa Ministerului Sanatatii un memoriu in care va sustine ideea pastrarii personalitatii juridice a Spitalului de Ortopedie si Traumatologie din Azuga ca unitate medicala aflata in administrarea Consiliului Local Azuga.

intrebat care vor fi argumentele, Purcaru a spus ca va invoca traditia, adresabilitatea, faptul ca acest spital nu are datorii si, nu in ultimul rand, faptul ca unitatea sanitara a beneficiat de reparatii capitale, in ultimii trei ani Consiliul Local Azuga alocand de la bugetul local 400.000 de lei pentru acest spital si aratand ca inca 1.200.000 de lei de la bugetul de stat pentru lucrari de reparatii capitale la spitalul din Azuga.

Pe de alta parte, primarul orasului Sinaia, Vlad Oprea (PNL), sustine ca „decizia ministerului este foarte buna”.

„Este nevoie de un spital zonal puternic. Prin comasare, se reduce foarte mult din costuri. in plus, un spital cu mai multe sectii ofera servicii medicale mai bune. Noi am inceput sa facem investitii si continuam sa investim in spitalul din Sinaia, iar acesta este pregatit sa preia spitalul din Azuga ca sectie exterioara”, a declarat, miercuri, corespondentului Vlad Oprea.

Primarul comunei Drajna, Mihai Gavrila (PNL), a declarat pentru MEDIAFAX ca in comuna exista un pavilion care tine de Spitalul Drajna si care ar putea primi 180 de paturi, cu conditia ca etajul imobilului sa fie renovat.

Mihai Gavrila a precizat ca renovarea pavilionului nu va reprezenta o problema financiara intrucat lucrarile ar urma sa fie executate de o firma la care unic actionar este Consiliul Local Drajna, firma care a executat mai multe lucrari de interes public in comuna, la jumatate din pretul cerut de alte firme.

„Suntem deschisi pentru a sprijini aceasta activitate medicala. Vrem sa construim, nu sa demolam. Vom gasi banii necesari amenajarii, astfel incat sa preluam activitatea spitalului din Breaza”, a spus primarul Mihai Gavrila.

Spitalul de Boli Pulmonare din orasul prahovean Breaza se confrunta cu probleme legate de spatiu, dupa ce imobilul in care aceasta unitate sanitara functiona a fost retrocedat mostenitorilor fostilor proprietari, iar spitalul a fost mutat in cladirea unei foste scoli.

Primarul din orasul Urlati si cel din comuna prahoveana Floresti critica propunerile facute de Ministerul Sanatatii si spun ca nu sunt de acord ca spitalele din cele doua localitati sa fie reprofilate, intrucat gradul de ocupare al acestora este mare, iar in respectivele unitati sanitare s-au facut investitii importante in ultima perioada.

„Nu stiu pe ce criterii s-au luat deciziile privind desfiintarea acestor spitale. in Centrul de Sanatate Urlati s-a investit foarte mult, atat in infrastructura cat si in dotarea cu aparatura. in ultima perioada am achizitionat aparatura medicala de ultima generatie”, a declarat, pentru MEDIAFAX primarul din Urlati, Marian Machitescu (PNL).

Potrivit primarului din Urlati, Consiliul Local din acest oras si-a propus ca in cursul acestui an sa asigure finantare pentru anveloparea termica a spitalului si pentru schimbarea acoperisului, acestea fiind ultimele investitii majore de care are nevoie acest centru sanitar.

De asemenea, Consiliul Local Urlati intentioneaza sa cumpere un aparat ultramodern pentru radiologie.

Centrul Medical Urlati are 88 de paturi si un grad de ocupare de suta la suta, a spus primarul Marian Machitescu, care a precizat ca in aceasta unitate sanitara lucreaza 114 oameni.

La randul sau, primarul comunei Floresti, Eugen David, nu este de acord cu propunerea Ministerului Sanatatii privind reprofilarea Spitalului de Pneumoftiziologie din localitate in camin de batrani, catalogand propunerea MS drept „o masura luata pe picior, cu puternic caracter politic”.

Primarul din Floresti a aratat ca Spitalul de Pneumoftiziologie din Floresti este „arhiplin”.

„Spitalul a avut 200 de paturi, 50 au fost desfiintate. Acum spitalul este arhiplin. Cele 150 de paturi care au ramas sunt ocupate toate si daca ar fi nevoie de noi internari nu am avea paturi pentru pacienti”, a spus primarul David Eugen.

Acesta a precizat ca in ultimele sapte luni Consiliul Local Floresti a investit 100.000 de lei in infrastructura spitalului si ca intretinerea acestuia nu reprezinta o problema pentru administratia locala.

„Ne-au dat spitalele si acum aflam de la televizor ca vor sa le desfiinteze. Va dati seama cat respect au cei de la Ministerul Sanatatii pentru noi, autoritatile locale”, a declarat pentru MEDIAFAX primarul comunei Floresti.

De asemenea, pe lista unitatilor sanitare din judetul Prahova care urmeaza sa fie transformate in camine pentru batrani se afla Preventoriul TBC de la Poiana tapului, unitate care este in administrarea Consiliului Local Busteni, precum si Centrul de Sanatate din comuna Baltesti.

Primarul orasului Busteni, Emanoil Savin (PDL), a declarat ca, in opinia sa, imobilul in care functioneaza Preventoriul TBC de
la Poiana tapului ar trebui demolat, intrucat este foarte vechi si subred, iar o eventuala consolidare a acestuia ar costa la fel de mult ca ridicarea unei noi cladiri.

Emanoil Savin a precizat ca in Preventoriul TBC de la Poiana tapului sunt cazati in permanenta aproape 60 de copii cu varste cuprinse intre sapte si 18 ani, care sufera de diverse probleme medicale. Acestia sunt inscrisi si merg la scolile din Busteni, iar de ingrijirea lor se ocupa 30 de angajati ai Preventoriului.

SUCEAVA

in judetul Suceava, Spitalul de Psihiatrie Campulung Moldovenesc va fi comasat cu Spitalul Municipal Campulung Moldovenesc, Spitalul de Psihiatrie Siret va fi comasat cu Spitalul Orasenesc, iar Spitalul orasenesc Gura Humorului va fi comasat cu Spitalul Judetean de Urgenta. Spitalul de Boli Cronice Solca va fi transformat in camin de batrani.

Primarul orasului Solca, Valerut taranu Hofnar, a declarat ca reprofilarea Spitalului de Boli Cronice Solca in Camin de Batrani nu este benefica pentru oras in conditiile in care populatia este imbatranita, iar o parte din cetateni „isi prelungeau zilele” adresandu-se acestui spital.

El a spus ca va aduce la cunostinta Consiliului Local decizia Ministerului Sanatatii de a reprofila spitalul din localitate care „probabil nu va imbratisa cu drag aceasta initiativa”.

„Cand am participat anul trecut la intalnirea ministrului Sanatatii cu autoritatile locale si judetene din judetul Suceava, ideea era sa se mentina acest spital, dar daca asa s-a hotarat… Nu e un lucru benefic pentru oras, lumea e imbatranita, iar multi dintre cei batrani si bolnavi isi prelungeau zilele in acest spital”, a spus taranu Hofnar.

Primarul din Solca a aratat ca un camin de batrani ar putea functiona in localitate doar daca va exista un contract de finantare cu Ministerul Muncii, intrucat Primaria Solca nu are posibilitati financiare de a sustine singura o asemenea unitate.

Primarii din Campulung Moldovenesc si Siret dezaproba propunerea Ministerului Sanatatii de comasare a spitalelor de Psihiatrie cu spitalele Municipal si, respectiv, Orasenesc, edilul din Siret fiind decis sa atace in instanta Hotararea de Guvern privind comasarea in cazul in care va fi aprobata.

Primarul municipiului Campulung Moldovenesc, Gabriel Constantin serban (PNL), a declarat ca proiectul de Hotarare de Guvern propus de Ministerul Sanatatii care prevede comasarea Spitalului de Psihiatrie cu Spitalul Municipal din localitate nu este corect intrucat cele doua spitale trebuie sa fie independente.

„Sugerez sa se analizeze cu seriozitate problema spitalelor propuse pentru comasare”, a spus primarul, care a subliniat ca Ministerul Sanatatii trebuie sa aiba in vedere si importanta politicilor de sanatate mintala.

serban a adaugat ca Spitalul de Psihiatrie din Campulung Moldovenesc, a carei importanta si valoare sunt recunoscute in comunitatea internationala de psihiatrie, este angrenat in mai multe proiecte internationale si nu poate sa le deruleze decat ca unitate spitaliceasca de sine statatoare.

in cazul Spitalului de Psihiatrie din Campulung Moldovenesc, atat angajatii, cat si reprezentantii unei fundatii ce activeaza de 15 ani in domeniul sanatatii mintale doresc reconsiderarea propunerii de comasare, aratand ca, in caz contrar, o astfel de decizie ar insemna „pasi inapoi” si „intoarcerea la servicii minimale”.

Primarul orasului Siret, Adrian Popoiu (PNL), a declarat corespondentului MEDIAFAX ca singura viziune a administratiei locale in cazul celor doua spitale este ca acestea trebuie sa functioneze independent.

„Avem o singura viziune, independenta celor doua spitale”, a spus primarul din Siret care a aratat ca autoritatea locala nici nu a fost consultata in ceea ce priveste aceasta propunere de comasare.

El a mai spus ca proiectul bugetului local pentru 2011 prevede functionarea independenta a celor doua spitale.

Popoiu a mai declarat ca o eventuala comasare a Spitalului de Psihiatrie Cronici cu Spitalul Orasenesc va afecta mult activitatea Spitalului de Psihiatrie care, dupa opinia lui, trebuie sa functioneze ca unitate de sine statatoare.

Popoiu, fost director al Spitalului de Psihiatrie Cronici din Siret, a declarat ca transformarea acestuia intr-o sectie a Spitalului Orasenesc este o greseala si a precizat ca, daca se va adopta o Hotarare de Guvern privind comasarea, aceasta va fi atacata in instanta.

Managerul Spitalului Judetean de Urgenta Suceava, Vasile Rambu, a declarat ca pana la data de 1 aprilie se vor cauta solutii logice privind functionarea spitalului dupa comasarea cu Spitalul orasenesc Gura Humorului, aratand ca decizia de comasare reprezinta o „provocare” pentru SJU.

„Nu va fi usor, dar va trebui sa ne adaptam, sa renuntam la orgolii, sa ne organizam si sa cautam solutii logice”, a spus Rambu.

El a explicat ca Spitalul orasenesc Gura Humorului, care se afla la o distanta de 35-40 de kilometri de Suceava, ar putea functiona ca o sectie exterioara a SJU Suceava, dar ca o strategie privind aceasta problematica va fi gandita si adoptata dupa ce vor fi lamurite mai multe aspecte legale.

Rambu a apreciat ca e posibil ca o parte din personalul TESA si de intretinere sa fie disponibilizat la Gura Humorului, fara insa a fi afectat personalul medical.

El a explicat ca Spitalul orasenesc din Gura Humorului are indicele de complexitate a cazurilor tratate mai mic decat cel al SJU Suceava si ca, in acest sens, va trebui sa se adopte o strategie astfel incat indicatorii de performanta sa creasca.

Managerul SJU Suceava a subliniat ca va fi foarte important si felul in care Ministerul Sanatatii si CNAS vor gandi modalitatea de finantare a spitalelor.

El a spus ca va fi necesara o mai mare sustinere financiara din partea Consiliului Local Gura Humorului, daca autoritatile locale vor dori sa aiba o unitate spitaliceasca in localitate.

intrebat daca decizia de comasare a Spitalului Gura Humorului cu SJU Suceava va afecta programul de investitii al unitatii pe care o conduce, Rambu a spus ca acest program este foarte clar orientat si vizeaza modernizarea Blocului Operator, modernizarea unor sectii ale spitalului si a fatadei cladirii noi, aratand ca nu crede ca se va intampla acest lucru.

Directorul Spitalului orasenesc Gura Humorului, Doru Malancraveanu, a declarat corespondentului MEDIAFAX ca pana in prezent nu se cunoaste vreun precedent, deci nu se stie in ce consta comasarea unui spital aflat la 35 de kilometri de un altul.

„Suntem o structura complexa, cu sectii si compartimente si, deocamdata, nu stim cum va fi privita aceasta unitate. Nu stim nimic, cosmetizarea se face de maniera asta, dar s-ar putea sa fie bine sau s-ar putea sa nu fie bine pentru noi”, a spus Malancraveanu.

El a aratat ca toate declaratiile de pana acum ale autoritatilor sanitare se refera doar la personalul medical al spitalelor, insa spitalul din Gura Humorului are in structura sa si personal de deservire, personal tehnico-administrativ si nicaieri nu apar precizari privind viitorul acestora.

„De aceea, in spital s-a creat o stare de agitatie printre salariati. Nu cunosc alte amanunte si as vrea sa le pot spune mai multe”, a mai spus directorul Spitalului orasenesc Gura Humorului.

VASLUI

in judetul Vaslui, Spitalul de copii din Barlad va fi comasat cu Spitalul de Urgenta din localitate, iar Spitalul Negresti si Spitalul Tutova vor fi reprofilate.

intr-o declaratie acordata corespondentului MEDIAFAX, presedintele Consiliului Judetean Vaslui, Vasile Mihalachi (PSD), si-a manifestat indignarea fata de decizia Ministerului Sanatatii de a reprofila activitatea spitalelor din Negresti si Tutova si de a le transforma in centre pentru batrani.

„Nu pot sa-mi dau seama cum se pune in practica ceea ce viseaza unii noaptea pe la Ministerul Sanatatii. Cum poti sa desfiintezi un spital, cum este cel de la Negresti, de exemplu, cand acesta
deserveste peste 60.000 de oameni din 20 de comune aflate in doua judete? De ce trebuie transformata aceasta unitate, recent inaugurata, in centru pentru batrani, cand la Bacesti, la numai 20 de kilometri distanta, tocmai am finalizat o investitie cu fonduri europene care are acelasi profil? Toate aceste lucruri le-am explicitat foarte clar intr-un memoriu, depus la minister, impreuna cu Directia de Sanatate Publica si Prefectura Vaslui, dar care se pare ca nu a fost luat in seama de nimeni”, sustine Vasile Mihalachi.

Conducerea CJ Vaslui a mai spus ca nu va accepta sub nicio forma preluarea in administrare a celor doua spitale odata cu transformarea lor in centre pentru batrani, asa cum s-a intamplat in anii din urma cu spitalele din Codaesti si Bacesti.

„Preluarea lor ar insemna automat cheltuieli suplimentare pentru noi. Sub nicio forma nu le vom prelua, chiar daca ni le vor da cu forta cei de la Ministerul Sanatatii”, a conchis Mihalachi.

Autoritatile locale din Negresti, judetul Vaslui, considera absurda masura de desfiintare a spitalului, avand in vedere ca acesta deserveste intreaga zona de nord-vest a judetului Vaslui, precum si o parte din sud-vestul judetului Iasi.

„Este absurd ceea ce doreste sa faca Ministerul Sanatatii. Nu e un rau facut doar pentru oras, ci pentru intreaga zona. Sper ca factorii centrali sa aiba destula intelepciune si sa revina asupra deciziei, astfel incat sa nu tina cont de ce au stabilit la primul condei”, a declarat Ioan Cozma, primarul orasului Negresti.

Pe de alta parte, managerul Spitalului Orasenesc Negresti spera ca decizia Ministerului Sanatatii sa nu fie pusa in aplicare.

„Sper sa nu fie real. Am trimis numeroase memorii justificative si sper sa se tina cont de ele. Nu se poate face asa ceva. Cred ca este doar o simpla poveste”, a precizat Claudiu Ionescu, managerul spitalului din Negresti.

Spitalul din Negresti are un total de 97 de paturi si are sectii de Medicina Interna, Pediatrie, Obstetrica – Ginecologie, Neonatologie si Pneumologie.

in ceea ce priveste Spitalul de Boli Cronice Tutova, conducerea acestei unitati a refuzat sa faca prea multe comentarii in legatura ci propunerea Ministerului Sanatatii.

„Am aflat si eu vestea si nu am ce sa comentez. Este decizia Ministerului Sanatatii si, dupa ce vom discuta cu cei de la Directia de Sanatate Publica Vaslui si cu factorii locali, vom vedea ce e de facut”, a declarat Delia Asoltanei, managerul Spitalului de Boli Cronice Tutova.

Spitalul din Tutova are un numar de 75 de paturi, cu profil Pediatrie si Interne Cronici.

VRANCEA

Primarii din Odobesti si Marasesti dezaproba propunerea Ministerului Sanatatii ca spitalele din localitatile pe care le conduc sa fie transformate in camine de batrani si sustin ca aceste unitati deservesc peste 50.000 de persoane, iar in zona exista deja un camin de batrani.

„Dupa ce am reusit sa repunem pe picioare Spitalul Orasenesc, afectat grav de tranzitia din anii ’90, ne-am trezit cu aceasta stire pe care, culmea, am aflat-o din conferinta de presa a MS si de pe site-ul acestei institutii. De altfel, aceasta este maniera in care sunt tratate autoritatile locale de catre ministere, iar de opiniile noastre nici nu se mai tine cont, desi noi suntem cei care ducem greul in aceasta tara. Cel putin in ultimii cinci – sase ani s-au facut investitii anuale, in mod constant. Saloanele au fost modernizate, cu grup sanitar propriu, cu ferestre termopan, acoperisul cladirilor a fost si el refacut. Cea mai recenta investitie este realizarea unui proiect prin Casa Verde, prin care am reusit sa obtinem apa calda si agent termic din surse alternative, mai precis cu ajutorul energiei solare”, a precizat Danies Nicolas.

El a adaugat ca, in acest moment, Spitalul Orasenesc Odobesti nu are datorii, fiind o exceptie printre institutiile spitalicesti din tara. Nicolas a mai precizat ca si costul pe pacient la acest spital este cu cel putin 25 la suta mai mic decat la Spitalul Judetean, ceea ce, in opinia sa, reprezinta un motiv in plus pentru a mentine acest spital.

„Niciodata in cei peste 130 de ani de cand aceasta institutie functioneaza la Odobesti spitalul nu a fost mai bine echipat. in prima sedinta a Consiliului Local vom lua in discutie aceasta hotarare unilaterala a ministerului, care afecteaza nu doar pe odobesteni, ci locuitorii din Podgorie si de pe Valea Milcovului. Deja am comunicat ministrului Sanatatii pozitia noastra fata de aceasta masura arbitrara care distruge miliarde de lei investiti in ultimii ani”, a spus primarul Nicolas.

El a mai aratat ca nu intelege cum poate fi transformat spitalul unei localitatii intr-un camin – sanatoriu pentru batrani, „atata timp cat exista deja un Camin de batrani la Odobesti”.

Conducerea Spitalului din Odobesti se teme ca, o data cu modificarile cerute de ministrul Sanatatii, vor urma si disponibilizari, chiar daca guvernantii au dat asigurari ca nu vor fi concedieri.

„Nu ne-a consultat nimeni cu privire la aceasta schimbare. Pur si simplu, suntem pusi in fata faptului implinit. in spital, sunt 75 de angajati. Daca va fi transformat in azil de batrani, numarul maxim de angajati va fi de 30. Restul vor trebui sa-si gaseasca alte locuri de munca ori sa accepte sa fie detasati in alte spitale din judetul Vrancea”, a declarat directorul Spitalului Odobesti, Florin Monac.

La randul sau, primarul orasului Marasesti, Constantin Vlase, considera ca propunerea MS este o „utopie”, in conditiile in care unitatea a fost preluata de Consiliul Local si nu are datorii.

„Decizia ministerului este o tampenie, pentru ca spitalul a fost preluat de Consiliul Local, nu are datorii si deserveste unei populatii de 4.500 de persoane de etnie roma. in plus, avem cabinet de radiologie, laboratoare si farmacie. Nu avem fonduri pentru a sustine un camin de batrani, nici nu ne trece prin cap. Noi sustinem din fondurile proprii acest spital, pentru ca face act medical si acorda asistenta medicala localnicilor, dar si celor din cele patru sate afiliate. Pentru populatia roma, care nu dispune de medic de familie, acest spital este vital, acestia au probleme sociale, iar Sectia de Pediatrie este cea mai folosita de acestia. Astept reactia localnicilor, pentru ca stiu ca nu vor fi de acord”, a afirmat primarul Constantin Vlase.

Directorul Spitalului Marasesti, Constantin Barbu, sustine ca decizia Ministerului Sanatatii este discutabila, mai ales ca unitatea pe care o conduce nu avea datorii.

„Nu stiu care va fi structura, cati vor incapea aici si atunci nu stiu normativul de personal. Sigur nu va mai fi ca la spital. Sa vedem ce ofera Directia, au zis ca nu ramane nimeni disponibilizat, insa ramane de vazut”, a spus Barbu.

Pe de alta parte, conducerea DSP Vrancea considera ca decizia luata de la Bucuresti in privinta transformarii si, dupa caz, a comasarii spitalelor este benefica. Directorul institutiei, Catalin Graur, a precizat ca „aceasta comasare sau reprofilare este benefica, reducand cheltuielile de personal, in special personal TESA si reducand cheltuielile de intretinere si functionare a acestor spitale”.

(Material realizat de Departamentul corespondenti, [email protected])

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here