“Criza economica domina, in continuare, Europa” – constata reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, intr-un interviu in exclusivitate pentru Grupul de Presa MEDIA BLOC

0
777

Cat de accentuate sunt, acum, efectele crizei economice mondiale?
Este limpede ca, in momentul de fata, lumea se confrunta cu mari probleme. si cred ca poate nu ne dam seama de transformarile care au loc, acum, pe plan mondial. Nu ne dam seama de faptul ca am trait si traim o criza ce nu s-a terminat si care ne va schimba comportamentul.

Ne va modifica, daca vreti, modul de viata. Efectiv, ne va schimba pe noi, in a incerca sa facem maine ceva mai bine! Societatea europeana se confrunta, acum, cu o lipsa de locuri de munca. si va dau doar o cifra: la nivelul Uniunii Europene sunt peste 24 de milioane de someri! Dintre acestia, mai mult de 20% sunt tineri. Este limpede ca trebuie sa avem o strategie de ameliorare, sa avem o gandire, un plan pentru ceea ce este de facut. Acest lucru vine si in contextul european al definitivarii “Strategiei 2020”, care are in vedere elaborarea acestei gandiri, iar termenul se apropie de final pentru ca este – pentru fiecare tara membra, inclusiv Romania – luna aprilie a acestui an. Cred ca definitivarea unei asemenea strategii trebuie sa puna in loc central problema crearii de locuri de munca prin intermediul intreprinderilor mici si mijlocii.

Nu a trecut criza economica… Dar am depasit perioada critica a crizei?

Este, cred, un consens in ceea ce priveste acest lucru despre Romania. si este un consens atat la nivelul Uniunii Europene, cat si la nivelul autoritatilor de la Bucuresti, care apreciaza ca am trecut de aceste riscuri. Sigur, criza economica domina, in continuare, Europa, criza sistemului financiar este in continuare preponderenta, dar cred ca Romania – prin masurile luate deja, prin politicile care probabil ca vor fi implementate in perioada urmatoare – va demonstra ca, intr-adevar, a depasit aceste riscuri majore, pe care le-a avut in perioada care a trecut.
Dupa parerea mea, taierile de salarii si pensii nu sunt «masuri anti-criza», asa cum s-a spus, ci sunt «masuri din cauza crizei», ceea ce este cu totul altceva. Iar eu nu prea am vazut cu adevarat «masuri anti-criza», care sa impulsioneze cresterea economica…
Este un subiect destul de complex, acesta pe care-l ridicati dumneavoastra. Trebuie sa plecam de undeva si trebuie sa plecam din trecut. Este limpede ca perioada de crestere economica puternica, de boom economic, a creat dezechilibre. A creat dezechilibre, dar si expectatii foarte mari, care nu pot fi sustinute pe termen mediu si lung. Probabil ca va aduceti aminte ca si in 2006, si in 2007, si in 2008 cresteau salariile cu cel putin 20% in fiecare an si toata lumea era bucuroasa, dar nimeni nu se intreba daca este posibil sa se intample asa ceva! Este limpede ca a venit criza economica si ne-a aratat foarte clar ca ceea ce s-a intamplat in acei ani era total nesustenabil, ca nu exista un potential al acestor masuri, ca este clar de neconceput sa se faca asta. De aceea, cred ca acele masuri temporare care s-au luat in 2010 au fost masuri “de corectie” a – daca vreti – politicilor pro-ciclice ale anilor de boom economic.
Sunt de acord ca nu am putut lua masuri de stimulare a economiei, dar Romania nu a putut sa-si adanceasca deficitul bugetar prin masuri stimulative, asa cum au facut alte state. si asta, deoarece potentibialitatea de finantare a deficitului a fost mult mai redusa in Romania, decat in alte state. Noi, dupa cum bine stiti, am avut la un moment dat o perioada grea de atragere a finantarii. De aceea, cred ca masurile acestea corective, pe care le-ati amintit, vor conduce in anii care urmeaza la premisele unei cresteri economice sustenabile in Romania.

Are nevoie Romania de continuarea acordului cu Fondul Monetar International (FMI), in conditiile in care s-a convenit sa nu mai tragem ultima transa de la FMI?

Avem nevoie de un parteneriat! Este necesar un parteneriat intre Romania – pe de o parte – si FMI si Comisia Europeana, de cealalta parte. Este, daca vreti, un program economic al Romaniei. Este semnat de romani, de autoritatile de la Bucuresti, sub auspiciile Fondului si Comisiei. Nu este un program al FMI sau al Comisiei Europene, ci un program economic romanesc! De aceea, cred ca, in aceasta perioada, determinarea de a continua reformele, de consolidare macroeconomica, dar si financiara, reprezinta pasi importanti in reluarea cresterii economice, in anii urmatori.

O mare problema este neplata arieratelor. Dar cum pot fi platite, in acesti ani de criza economica, cand tocmai banii lipsesc?

Arieratele nu s-au format din cauza crizei. Poate doar s-au accentuat, din aceasta cauza. Arieratele vin din urma si reprezinta o problema stucturala a economiei romanesti. Este limpede ca aceasta problema a fost discutata in aceste zile. Urmeaza ca, in urmatoarele luni, autoritatile sa deseneze o strategie de eliminare a acestora, caz cu caz, companie cu companie. Iar aici cred ca atat sistemul bancar, cat si sistemul public vor avea un cuvant foarte important de spus, in gasirea solutiilor practice de reducere a arieratelor!

seful delegatiei FMI la Bucuresti, Jeffrey Franks, a amintit clasica imagine a celui ce-si strange cureaua, dar am inteles ca a facut si o comparatie surprinzatoare intre Romania si un barbat imaginar, care-si cumpara un costum nou, dupa ce frecventeaza sala de forta pentru a arata mai bine. Asa ar fi tara noastra?

Sigur ca toti avem tendinta de a merge la sala, ca sa aratam mai bine. Este adevarat ca, poate, cu totii avem nevoie de un tip de ajustare, avem nevoie chiar de o revedere a stilului de viata, o regandire – daca vreti – a modului in care trebuie sa ne comportam de acum incolo. Eu cred ca Romania a facut eforturi puternice in acest sens si sunt ferm convins ca implementarea masurilor de reforme structurale, in anii care urmeaza, va conduce la o revigorare a Romaniei si a rolului ei, pe plan international.

(Interviu realizat de DANIEL NEGUȚ)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here