Deutsche Bank este expusa semnificativ atat pe datoriile de stat din Europa, cat si la problemele de pe piata imobiliara americana, insa daca ar deveni un canal de risc intre cele doua economii ar alege sa transmita „pericolul” cat mai departe de Germania, catre SUA.
Potrivit datelor Federal Reserve, Taunus Corp, subsidiara nord-americana a Deutsche Bank, este al optulea mare holding bancar din SUA, cu active de peste 380 miliarde de dolari. Deutsche Bank are active de 2.280 miliarde de euro, sau peste 3.000 miliarde de dolari, pe locul al doilea in lume dupa BNP Paribas potrivit celui mai recent top realizat the The Banker. Capitalul institutiei este insa „subtire”, de doar 51,9 miliarde euro la sfarsitul celui de-al treilea trimestru, implicand o rata de leveraging (efectul de parghie, raportul dintre activele totale si capital) de aproape 44, noteaza reputatul economist Simon Johnson intr-un editorial Bloomberg.
Johnson, economist sef al FMI in 2007-2008, este absolvent al scolii de Business Sloan din cadrul Massachussets Institute of Technology (MIT) si membru senior al Peterson Institute for International Economics. Chiar si dupa standardele moderne, gradul de leveraging al Deutsche Bank este foarte ridicat – JPMorgan Chase are active totale cu circa 20% mai mici decat Deutsche Bank, insa capitalul de rang intai, un important indicator al stabilitatii financiare a unei banci, este dublu. Bank of America, un constant motiv de ingrijorare in ultimii ani pentru guvernul SUA, are de asemenea un capital dublu fata de Deutsche Bank, potrivit acelorasi clasamente ale The Banker. Insa ratele de capital ale Deutsche Bank sunt sanatoase in ansamblu, potrivit reglementarilor bancare internationale, cu o rata a capitalului de rang intai de 13,8% la finele primelor noua luni. Rata Core Tier 1, care exclude obligatiunile convertibile in capital, era de 10,1%, nivel caracteristic unei banci bine capitalizate.
„Insa cum devine o banca cu un grad de leveraging atat de ridicat «bine capitalizata»? Raspunsul este, activele ponderate la risc erau de doar 337,6 miliarde euro la sfarsitul lunii septembrie. insa ce anume este considerat astazi activ cu grad scazut de risc, in contextul european actual? Incredibil, este vorba de datorii de stat, care sunt evident departe de a fi lipsite de risc”, noteaza Johnson. Desi cea mai mare parte din expunerea Deutsche Bank pe datorii de stat este formata din obligatiunile Germaniei, care au inca un grad de risc extrem de redus, banca detine cu siguranta creante italiene si franceze, atacate in ultimul timp pe pietele financiare, potrivit economistului. Cu toate acestea, banca este expusa probabil unor riscuri si mai mari in SUA, unde s-a implicat masiv in perioada boom-ului imobiliar in emiterea si distribuirea de titluri de valoare generate din pachete de credite ipotecare. Potrivit blogului nakedcapitalism.com, Deutsche Bank este unul dintre primii patru jucatori din SUA pe aceasta piata.
Exista insa multe semne de intrebare privind situatia bancilor cu un astfel de profil, vizand in principal corectidudinea cu care au fost consemnate tranzactiile si operatiunile cu astfel de tilturi, dar si gradul in care a fost urmarita protejarea investitorilor, avertizeaza fostul oficial FMI. Taunus Corp, „botezata” dupa Muntii Taunus din apropierea orasului de domiciliu al Detusche Bank, Frankfurt, are o rata de leveraging uriasa, de 78, cu un capital de numai 4,8 miliarde de dolari la active de peste 380 miliarde. Federal Reserve si noul Consiliul de Supraveghere pentru Stabilitate Financiara, creat in SUA in urma crizei financiare din 2008, permit Taunus Corp sa opereze in SUA in astfel de conditii deoarece autoritatile au considerat intotdeauna ca Deutsche Bank este suficient de mare si de puternica incat isi poate recapitaliza oricand subsidiara americana, daca va fi nevoie. Insa o astfel de presupunere pare indoielnica in cel mai bun caz, in conditiile actuale, apreciaza Johnson. Potrivit Bloomberg, Taunus are nevoie de o recapitalizare de 20 miliarde de dolari pentru a se incadra in noile standarde de capital ale SUA, iar Deutsche Bank incearca in aceste conditii sa determine autoritatile americane sa retraga statutul de holding bancar al subsidiarei, pentru a evita o astfel de investitie de proportii.
Economistul noteaza ca Dexia, banca ajunsa in toamna in pragul colapsului si „feliata” de guvernele din Franta, Belgia si Luxembourg, avea rate de capital mai bune decat Deutsche Bank. Johnson aminteste ca in urma crizei financiare globale care a inceput in 2008 s-a presupus ca guvernele straine (din afara SUA) care supravegheaza banci mari au suficiente resurse financiare pentru a le sustine operatiunile la nivel global. „insa acest lucru nu mai este neaparat adevarat pentru guvernele din zona euro. Chiar si in 2008-2009, aceasta presupunere a fost, poate, iluzorie”, apreciaza autorul, facand referire la sprijinul consistent obtinut de Deutsche Bank de la Federal Reserve. Banca germana a primit 11,8 miliarde de dolari prin bailout-ul American International Group (AIG) si de alte 2 miliarde de dolari prin facilitatea de finantare cu discount oferita de Fed, fiind al doilea mare beneficiar al programelor de lichiditate ale bancii centrale a SUA din timpul crizei.
„Deutsche Bank si, daca va fi necesar, guvernul german ar trebui sa fie determinati sa injecteze cu mult mai mult capital la Taunus”, cere Johnson. El noteaza ca banca pare hotarata sa pastreze modelul de business bazat pe riscuri ridicate in arena investment banking-ului si solicita Congresului sa „sape mai adanc” pentru a determina riscurile prin care Deutsche Bank ameninta stabilitatea financiara a Statelor Unite si a intregii lumi. (Mediafax)
