In trimestrul intai al anului curent, zlotul polonez a fost cea mai puternica moneda in fata Euro. in Europa Centrala si de Est, leul a avut cea mai slaba performanta in trimestrul incheiat, plus o defensiva in luna martie fata de euro si dolar. Leul s-a depreciat din cauza cresterii economice nesigure din acest an, scaderii dobanzilor si, respectiv,
a discutiilor privind majorarile de salarii – speculatorii cred ca acestea din urma ar putea duce la adancirea deficitului peste tinta convenita.
« Zlotul a fost castigatorul net al trimestrului intai al anului curent in fata Euro. Cu toate ca tinta oficiala de reducere a deficitului sub 3% din PIB pare greu de atins in acest an de catre oficialitatile de la Varsovia, investitorii au incredere in economia Poloniei, asteptata sa aiba cel mai rapid ritm de expansiune din UE, respectiv de 2,5%. Adancimea pietei valutare si a celei de capital sunt atractive la nivel regional; zlotul polonez a reusit o apreciere puternica de 9,04%, forintul a avansat cu 6,76%, iar coroana ceha – traditional mai stabila – cu 3,22%. Leul a batut in retragere, pe seama unei abordari mai prudente privind cresterea economiei Romaniei in acest an, a tendintei de scadere a dobanzilor (care face mai putin atractive plasamentele in lei), dar si a discutiilor privind majorarile de salarii. intr-un an electoral, speculatorii sunt foarte atenti la orice cheltuieli care ar putea adanci deficitul peste tinta convenita de 1,9% din PIB. Astfel, leul a pierdut 0,65% fata de Euro intr-un trimestru in care monedele din regiune au avut castiguri foarte bune», a aratat Claudiu Cazacu, analist-șef al sucursalei din Romania a X-Trade Brokers.
Euro a beneficiat, de altfel, de stabilizarea crizei datoriei europene prin interventia Bancii Centrale Europene de furnizare de lichiditate si restructurarea ordonata a datoriei publice grecesti. Aceste masuri au alimentat interesul pentru pietele emergente, care ofera un randament mai bun in conditii de risc sporit, ducand la performante foarte bune ale monedelor europene emergente, cu exceptia leului.
BNR a coborat in martie dobanda la 5,25%, o miscare larg anticipata in piata. Este posibil ca nivelul curent al inflatiei sa permita inca o taiere a dobanzii de referinta, cu efect moderat negativ in lunile urmatoare. « Foarte interesante au fost precizarile BNR privind cursul de schimb : zona curenta a cursului este cea de echilibru, in opinia guvernatorului, si aceasta se va schimba doar in situatia unor dezvoltari macroeconomice majore. Martie a fost o luna mai volatila, in care leul a pierdut 0,81% fata de Euro, mai mult decat zlotul (0,36%), dar mai putin decat forintul (1,93%), marcand astfel o usoara imbunatatire a evolutiei monedei nationale in termeni comparativi cu imaginea sa net mai slaba (fata de restul Europei emergente) per ansamblul primului trimestru al acestui an. Totusi, apropierea de pragul de 4,40 si atingerea unor niveluri record pentru referinta BNR au creat un sentiment de agitatie in piata. Guvernatorul a atras atentia ca BNR nu apara un anumit palier, referindu-se cel mai probabil la 4,40, reperul maxim istoric atins in interiorul unei sedinte de tranzactionare. Este sustinuta astfel ipoteza ca BNR ar accepta ca intervalul de variatie a leului
s-a deplasat mai sus, peste 4,30, iar institutia nu s-ar opune unei depasiri a nivelului de 4,40, cata vreme nu se produce intr-o maniera dezordonata», a precizat Claudiu Cazacu. Pentru urmatoarele doua saptamani, analistii X-Trade Brokers nu exclud un efect sezonier favorabil o data cu apropierea sarbatorilor de Paste, care sa ofere un „balon de oxigen” leului, intarind usor moneda nationala si coborand cursul de schimb; ulterior, anumite presiuni de crestere a cursului pot insa reaparea.
La nivelul monedelor majore, lira sterlina a reusit o apreciere marginala de 0,38% in martie fata de Euro: combinatia intre taierile unor cheltuieli publice ale Executivului de la Londra si reducerea impozitelor pentru companii a sustinut increderea in aducerea sub control a finantele publice, cu efect benefic pentru lira. in acelasi interval, dolarul australian a pierdut 3,61% in fata Euro, in principal in a doua jumatate a lunii, economia Australiei fiind se pare printre cele mai afectate de incetinirea deja vizibila a Chinei, pe filiera scaderii cererii de materie prima. Yenul a scazut foarte mult – cu 10,91% – in fata Euro in primul trimestru: deficitul comercial inregistrat de Japonia a fost o surpriza, tara fiind recunoscuta traditional drept exportator net, fapt care s-a alaturat altor evenimente locale de politica monetara ce au condus la deprecierea monedei japoneze.
Analiza realizata de X- Trade Brokers DM SA
