Dupa acordul de vineri al summitului UE, care a adus acalmie pe piete, toate privirile se indreapta spre Banca Centrala Europeana (BCE), asteptata sa anunte joi noi masuri care sa contribuie la rezolvarea crizei din zona euro.
Consiliul guvernatorilor BCE se va reuni joi pentru a stabili dobanda de politica monetara, aflata in prezent la minimul record de 1%, iar majoritatea analistilor anticipeaza o reducere a acesteia pentru stimularea cresterii economice. Nu este insa sigur daca BCE va anunta de exemplu noi masuri de suplimentare a lichiditatilor puse la fispozitia bancilor sau reluarea de achizitii de obligatiuni publice pe piata secundara.
Cu toate acestea, numai o actiune semnificativa a BCE, cu mijloace financiare teoretic limitate, ar putea pune capat „unui cerc vicios al fricii”, a declarat Holger Schmieding, analist la banca Berenberg. „Daca acordul cere BCE sa intervina cu o sustinere serioasa a pietelor de obligatiuni, ar putea fi un succes rasunator. Daca BCE se va abtine, criza ar putea escalada periculos in timpul verii”, a aratat Schmieding.
El considera ca BCE trebuie sa arate ca nu va permite ca dobanzile imprumuturilor tarilor din zona euro sa ajunga la niveluri nesustenabile, cum se intampla in prezent in Spania si Italia, si ca se angajeaza sa intervina fara limite, daca spread-ul obligatiunilor fata de cele germane, de referinta, depaseste 5,5%.
In pofida agravarii crizei, programul BCE de achizitii de obligatiuni suverane a fost practic oprit de ja jumatatea lunii februarie, institutia considerand ca nu intra in atributiile sale sa rezolve problemele bugetare ale statelor. Liderii zonei euro au decis vineri ca fondurile de salvare EFSF si ESM sa poate cumpara direct obligatiuni suverane ale tarilor cu probleme financiare. Capacitatea de interventie a acestor fonduri nu va putea depasi 700 de miliarde de euro, din care 200 de miliarde de euro sunt deja utilizate pentru sustinerea Greciei, Irlandei si Portugaliei. (MEDIAFAX)
