Tarile din Europa de Est, regiunea cu cea mai ridicata dependenta de finantare straina in sectorul bancar, ar putea castiga beneficii pe termen lung din procesul de dezintermediere derulat de grupurile financiare din Vest, care va lasa in urma economii mai stabile, cu fundamente mai solide.
Stagnarea creditului in regiune afecteaza cresterea economica, insa ajuta la inchiderea deficitelor bugetare si de cont curent, la reducerea datoriilor externe, cresterea pietelor locale ale depozitelor bancare si la apararea impotriva baloanelor speculative, potrivit unei analize Bloomberg, care citeaza si date furnizate de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
„Bilanturile acestor economii va fi mult mai curat. Cresterea economica in contextul unui avans mai moderat al creditului are sanse mai bune sa fie mai echilibrata”, a declarat pentru Bloomberg Kieran Curtis, manager la Aviva Investors, Londra, fond cu active de 4,5 miliarde de dolari pe pietele emergente.
Sectorul bancar din regiune este dominat de banci din Vest, in frunte cu UniCredit (Italia) si Erste (Austria). Grupurile financiare straine controleaza 75% din activele industriei bancare est-europene.
Investitorii care urmaresc regiunea s-au aratat ingrijorati ca retragerea bancilor straine catre pietele si operatiunile de baza ar putea deturna revenirea economica a statelor est-europene. Fondul Monetar International considera ca grupurile financiare vestice au „umflat” cresterea economica a Europei de Est cu 1,5% pe an pana in 2008.
Astfel, costul asigurarii datoriilor Ungariei si Poloniei impotriva riscului de neplata pentru urmatorii cinci ani a crescut la 4,37, respectiv 1,63 puncte procentuale, de la 3,78, respectiv 1,44 puncte la inceputul anului trecut, potrivit datelor Bloomberg.
Situatia Europei de Est din ultimii ani si din prezent este asemanatoare crizelor din tarile nordide de la inceputul anilor ’90 si din Asia de la sfarsitul aceluiasi deceniu. in ambele cazuri, cresterea rapida si puternica a creditului si influxul puternic de capital strain au creat baloane speculative care s-au „spart” zgomotos. Ambele regiuni au trecut apoi prin recesiuni. Cu toate acestea, pentru unele dintre economiile afectate a urmat un deceniu de crestere. Datoria populatiei a scazut in Suedia de la 140% din venitul discretionar in 1990 la 80% in 1995, iar in Tailanda scaderea puternica a importurilor a transformat un deficit comercial de 16 miliarde de dolari la un excedent de 2,5 miliarde de dolari intr-o perioada de numai cinci ani.
Guvernele din tarile nordice, inclusiv Suedia, si-au imbunatatit disciplina fiscala odata cu iesirea din criza, potrivit unui raport al McKinsey Global Institute, care considera ca astfel de reforme sunt preconditii pentru cresterea economica. Continuand paralela, disciplina fiscala pare acum cuvantul de ordine si in Europa de Est.
Dezintermedierea poate fi un lucru bun, atat timp cat procesul este efectuat „tretpat si ordonat”, au afirmat Bas Bakker, seful departamentului piete emergente al FMI, si adjunctul sau, Christoph Klingen, intr-o postare pe blogul celui dintai.
Printre beneficiile care ar putea fi aduse de dezintermediere se numara scaderea datoriei externe, care ar reduce costurile de finantare si ar stabiliza monedele, a declarat Bakker la Viena in luna iulie.
Statele din regiune si-au redus substantial deficitele de cont curent in ultimii trei ani, iar bancile est-europene se bazeaza in tot mai mare masura pe banii atrasi pe plan local pentru finantarea creditarii. La nivel regional, raportul dintre credite si depozite a scazut la 101% in februarie, de la 120% in ianuarie 2009, potrivit unui raport al Raiffeisen Bank.
„Criza ne-a invatat ca ceea ce se intampla mai demult nu a fost sustenabil. Trebuie sa trecem la un model diferit”, comenteaza pentru Bloomberg Gianni Papa, seful operatiunilor est-europene ale UniCredit.
El considera ca incetinirea ritmului de crestere a creditului este un lucru bun pentru Europa de Est. Restrictiile impuse de guvernele din regiune pe creditarea in valuta ar trebui sa impinga populatia si firmele catre finantare in moneda locala, care, desi mai scumpa, va rezulta in construirea unei economii mai stabile si va preveni formarea unor baloane speculative, a spus Papa.
Datele UniCredit arata ca, inaintea falimentului Lehman Brothers in septembrie 2008, cresterea economica din Europa de Est era, in medie, de 5% din PIB pe an, in timp ce creditul avansa cu pana la 40% pe an in Polonia si Romania. Fluxul de capital s-a inversat intre timp, deoarece bancile din Vest incearca sa-si restranga portofoliile de active si sa-si consolideze capitalul propriu pentru a se alinia noilor reglementari financiare internationale.
De la jumatatea anului trecut, retragerile de finantare din Europa de Est au atins „niveluri ingrijoratoare”, potrivit grupului Vienna Initiative, format la inceputul anului 2009 de bancile din regiune, institutiile financiare internationale, autoritati si banci centrale pentru a mentine stabilitatea economiilor din zona in contextul crizei financiare mondiale.
Bancile straine au retras din Europa de Est echivalentul a 0,7% din PIB in trimestrul al treilea al anului trecut, respectiv 0,4% din PIB in ultimele trei luni din 2011, potrivit Vienna Initiative, care estimeaza ca rata de retragere a incetinit la 0,2% din PIB in primele trei luni din acest an, dar a accelerat probabil ulterior.
Situatia este ingrijoratoare in Ungaria si in tarile baltice. Creditarea ajustata dupa inflatie a scazut in luna mai cu 16% in Ungaria, 15% in Letonia si 8% in Lituania, raportat la aceeasi luna a anului trecut. in Polonia, creditul a crescut cu 3,9%, iar in Bulgaria si Romania cu mai putin de 1,5%, potrivit datelor BERD, preluate de Bloomberg.
Desi tarile din regiune nu pot controla ritmul in care bancile straine implementeaza procesul de dezintermediere, influentat in principal de criza din zona euro, revenirea la ratele de crestere anterioare crizei ar fi o idee proasta si nu este „in carti”, a declarat pentru Bloomberg Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isarescu.
„Sistemul bancar a invatat o lectie si au devenit mai prudenti. Sigur ca avem nevoie de credit pentru a ne ajuta economia, dar este mult mai bine sa mearga mai incet, mult mai incet”, a mai spus Croitoru. (MEDIAFAX)
