Aderarea la zona euro: intre mit si realitate

0
1295
eurocenti-monede

Zona euro a cunoscut in ultimii ani o perioada agitata. Criza financiara mondiala a pus in lumina disfunctionalitatile structurale ale constructiei monetare europene, care nu poate raspunde provocarilor economice fara o integrare financiara, economica si politica mai mare. In acest context, dincolo de a discuta datele de aderare, este necesar sa dezbatem pertinenta aderarii Romaniei la moneda euro. Acest obiectiv il are atelierul organizat in cadrul Eurosfat in data de 15 martie la Palatul Parlamentului din Bucuresti, de catre Platforma Europeana de Dezvoltare si Europuls, atelier intitulat „Este aderarea Romaniei la zona euro inca de actualitate?”.

Criza din zona euro a amplificat greutatile si durerile provocate de criza financiara din lumea industrializata. Tarile nou intrate in Uniunea Europeana au angajamentul de a adera la zona euro atunci cand conditiile sunt potrivite (acestea din urma fiind definite in mod obisnuit sub forma conditiilor Maastricht).

Criza zonei euro a revelat fracturi de performanta economica intre tarile membre si un design si aranjamente de politici inadecvate. De aceea, sunt in curs demersuri de a reforma structurile de guvernanta (Tratatul Fiscal, six-pack, etc), de a forma o uniune bancara, care ar include un mecanism de reglementare si suprevaghere comun, un mecanism de rezolutiune pentru entitati financiare aflate in mare suferinta, mecanismul pentru stabilitate financiara si o schema de garantare colectiva a depozitelor. intr-un fel sau altul o uniune bancara ar trebui sa se bizuie pe aranjamente fiscale, care sa permita interventia in cazul unor amenintari ce pot afecta stabilitatea zonei euro. Tarile nou intrate sunt vital interesate de rezolvarea crizei din zona euro intrucat sectoarele lor bancare sunt controlate in proportie covarsitoare de grupuri straine. in plus dinamica lor economica este strans legata de ce se intampla in zona euro. Acesta este contextul format de anii de criza. Drept este ca pana la interventiile Bancii Centrale Europene din 2011 si 2012 (Mario Draghi afirmand ca Banca Centrala Europeana va face „whatever is needed to save the euro”), teama privind efecte de contagiune era tot mai mare. De aici a rezultat o neincredere a noilor state membre privind calendarul aderarii, care devenea incert.

O dezbatere privind aderarea a existat si in Romania desi autoritatile, pana nu demult, au persistat in a declara tinta 2015 ca fiind neschimbata. Alte voci au subliniat ca o tinta si atunci cand este ambițioasa, se cuvine sa fie realista. Altminteri nu poate fi o ancora efectiva.

Lucrurile sunt intr-o perioada de flux acum. Letonia si Lituania, care practica regimul consiliului monetar (ce leaga fix paritatea monedei nationale de euro) fac eforturi sa adere pe un „fast track”, poate si pentru ca au trecut prin ajustari macroeconomice de amploare si considera ca sunt pregatite. Polonia pare sa stea in expectativa. Cehia intruneste, poate, cel mai bine conditiile de aderare, dar pare sa prefere regimul de independenta al politicii sale monetare si de curs de schimb. Ungaria nu se grabeste cu aderarea.

O lectie majora a crizei zonei euro este ca nu este suficient sa ai convergenta nominala, care poate fi data peste cap de modificarea de circumstante. Esential este sa se produca convergenta reala. Din acest punct de vedere Romania are cale lunga de parcurs. Se poate afirma ca o economie merita sa aderere la zona euro daca se respecta doua preconditii: a/ sa se fi inregistrat suficienta convergenta economica; b/ zona euro sa-si fi reformat cadrul institutional si mecanismele de functionare, care sa ii asigure viabilitatea.

Acesta este contextul care motiveaza dezbaterea privind perspective ale aderarii Romaniei la zona euro ce se va desfasura in 15 martie in cadrul Eurosfat. La atelier vor lua parte domnul Florin Cațu (Economist), domnul Eugen Andreescu (Institutul de Economie Mondiala), domnul Cristian Socol (ASE), doamna Aura Socol (ASE), iar discuțiile vor fi moderate de domnul Sorin Pislaru (Ziarul Financiar) si domnul Daniel Daianu (SNSPA si Platforma Europeana de Dezvoltare).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here