In sedinta de guvern din 30 ianuarie a fost aprobata – la propunerea viceprim-ministrului Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice – Ordonanta de Urgenta “privind reglementarea unor masuri pentru reducerea unor arierate din economie, precum si alte masuri financiare in anul 2013”.
Printre altele, Ordonanta stabileste ca ordonatorii de credite ai bugetelor locale ale unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale care inregistreaza arierate la data de 31 ianuarie 2013 sunt obligati sa diminueze volumul acestora cu cel putin 85% pana la data de 31 martie 2013. Ordonanta prevede ca unitatile administrativ-teritoriale sa poata contracta, in condițiile legii, de la Ministerul Finantelor Publice, imprumuturi din varsaminte din privatizare, pentru achitarea arieratelor.
Am dorit sa aflam opinia autoritatilor locale cu privire la acest “pachet fiscal” si am stat de vorba cu presedintele executiv al Asociatiei Oraselor din Romania, Ionel Chirita.
Cum apreciati mecanismul financiar propus de Guvern pentru plata arieratelor?
Mie si colegilor din Asociatie, primari de orase, ne este foarte clar ca trebuie facut ceva, pentru ca la ora actuala s-a ajuns ca toate unitatile administrativ-teritoriale (dar eu vorbesc despre orase) sa aiba responsabilitati mult mai mari decat capacitatea financiara pe care o are fiecare localitate in parte. si-atunci, trebuia gasita o modalitate prin care sa recuperam aceste deficite de capacitate de plata si sa asezam intr-o ordine fireasca viitorul care ne asteapta!
Prin urmare, o propunere de acest gen, in care sa se gaseasca posibilitatea de a crea resurse pentru plata arieratelor este bine-venita, numai ca ar trebui sa analizam cu atentie aceasta Ordonanta atat in cuprinsul ei, cat si in efectele pe care le va induce, iar dupa parerea mea vor fi si efecte neplacute pentru autoritatile administratiei publice locale.
Este de neinteles in urma carei analize s-a ajuns la concluzia ca unitatile administrativ-teritoriale pot suporta o limita de indatorare de maxim 70%, calculata conform prevederilor art. 63, alin. (4), din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
incadrarea acestor imprumuturi in limita sumei totale de 800.000 mii lei, prevazuta la art. 1, alin. (1), din Hotararea Guvernului nr. 1.182/2012, privind aprobarea limitelor anuale, aferente anilor 2013, 2014 si 2015, pentru finantarile rambursabile care pot fi contractate si pentru tragerile din finantarile rambursabile contractate sau care urmeaza a fi contractate de unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, va afecta drastic pe termen scurt capacitatea acestora de a-si finanta proiectele in derulare, iar pe termen lung acestea sunt condamnate la subdezvoltare!
Nu se poate ajunge la un paradox? Pentru ca primariile care aveau datorii au fost, practic, obligate sa mareasca taxele locale cu 16%, insa – prin acest mecanism financiar guvernamental – ele vor scapa de datorii…
Eu cred ca trebuia sa ne consultam mai mult in aceasta privinta pentru a stabili in ce fel si cui se aplica si va dau un exemplu: am intalnit foarte multe cazuri in care autoritatile locale – bugetele locale, de fapt – aveau arierate, dar aveau si excedent in buget pe anul anterior! si este mai anacronic sa ai si arierate, dar sa-ti ramana si bani care ti-au ramas in buget, pentru ca, daca ai datorii neplatite, inseamna ca nu mai ai bani ca sa le platesti!
Asa este si in cazul acestei propuneri, care este clar ca vine de la un om cu multa experienta in administratie si de mult timp asteptam astfel de atitudini, dar cred ca e mai buna solutia consultarii cu structurile asociative, sa vedem ce si cum. si avem cadrul legal pentru discutii – Comitetul pentru finantele publice locale, prevazut de Legea 273, poate pune la masa discutiilor atat administratia centrala, cat si reprezentantii autoritatilor locale.
Exista si situatii in care o primarie are arierate, dar – la randul sau – are de primit bani de la datornicii ei?
in general, primariile isi alimenteaza bugetul din colectarea veniturilor proprii, formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit, la care se adauga sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si subventiile primite de la bugetul de stat si de la alte bugete.
Prin urmare, daca nu s-au colectat pana acum sumele prevazute, desi avem o legislatie care ne obliga la o disciplina care ne-ar ajuta sa imbunatatim gradul de realizare a veniturilor proprii, este greu de presupus ca acestea vor fi incasate intr-un termen relativ scurt, pentru ca primaria sa faca repede rost de banii necesari supravetuirii si platii arieratelor pe care le are.
Asa ca ideea propusa de domnul ministru Dragnea este una care, practic, vine sa „miste” ceva si – din acest punct de vedere – Asociatia Oraselor saluta astfel de initiative! Dar, mai departe, trebuie vazut mecanismul de aplicare, iar acesta cred ca trebuie discutat cu toti, nu trebuie sa rezolvam doar ajungerea banilor la furnizori. Putem sa facem o discutie despre bunele si relele practici din unitatile administrativ-teritoriale! Nu cred ca doar cateva persoane cunosc realitatile din administratia publica locala. Daca vor sa o spuna. Sigur, in acest caz – repet – beneficiem de experienta ministrului Dragnea, care a fost atatia ani presedinte de consiliu judetean, dar am mai mers noi o data pe mana unui prim-ministru ce fusese primar si rezultatele au fost catastrofale!
Primarii de orase astepta de la ministrul Dragnea sa ne asezam la masa dialogului sa discutam despre sursele de finantare pentru bugetele locale, in corelatie cu competentele stabilite de lege, care produc la responsabilitati pentru primari si consilii locale ce nu pot fi onorate. Toate unitatile administrativ-teritoriale trebuie sa aiba o capacitate administrativa care sa le asigure prestarea unor servicii publice complete, diverse, de buna calitate si accesibile tuturor cetatenilor.
in acelasi cadru in care a anuntat acest pachet financiar destinat primariilor, vice-premierul Liviu Dragnea a mai spus si ca ar dori sa grabeasca in Parlament adoptarea Legii Insolventei…
Abordarea situatiilor legate de insolventa si de criza financiara nu sunt noi. Ele, ca si reglementare legala, sunt prevazute in Legea Finantelor Publice. Sigur, trebuie facute mecanismele efective de intelegere si de aplicare, dar – inainte de a ajunge sa discutam despre insolventa – trebuie sa ne asezam la masa si sa stabilim corelatia dintre resursele financiare si competentele, obligatiile, pe care unitatea administrativ-teritoriala le are fata de cetateni. Sa vorbim, de fapt, despre capacitatea administrativa a fiecarui tip si rang de unitate administrativ-teritoriala. Daca nu vom face acest lucru, daca nu vom defini foarte clar care sunt serviciile publice de care trebuie sa beneficieze in mod obligatoriu cetatenii fiecarei unitati administrativ teritoriale in functie de rangul sau (in speta, fiecare comuna, oras, municipiu sau judet), daca nu vorbim despre celelalte servicii publice si vorbim doar despre lucruri care nu au corespondent in resurse financiare suficiente (cum ne spune Carta europeana a autonomiei locale, pe care Romania a ratificat-o in 1997), putem lua banii oferiti prin Odonanta Gvernului si sa ne trezim ca efectul nu este cel scontat. (Daniel Negut)
