Directorul general al FMI, Christine Lagarde, va veni la Bucuresti, anunta premierul Victor Ponta, surse oficiale aratand ca vizita are ca scop evidentierea incheierii cu succes a acordului cu Romania si fiind deja pregatita, inaintea board-ului in care se se va constata efectiv daca criteriile sunt indeplinite.
Cu ocazia acelei vizite va fi mentionata si problema incheierii unui nou acord, adauga sursele citate.
In scrisoarea transmisa Fondului Monetar International (FMI) in aceasta saptamana se arata ca Guvernul nu a indeplinit mai multe criterii de performanta, ca a solicitat in trecut o prelungire a programului cu trei luni, pana la finele lunii iunie, si ca „solicita derogari” pentru criteriile de performanta neindeplinite, astfel incat acordul sa fie incheiat cu succes.
„Pentru a avea timpul necesar implementarii masurilor corective propuse, am solicitat o prelungire a programului cu trei luni, pana la finele lunii iunie 2013. Avand in vedere performanta realizata de noi in cadrul programului sustinut de FMI, UE si Banca Mondiala, dar si masurile corective adoptate, Guvernul Romaniei si Banca Nationala a Romaniei (BNR) solicita derogari pentru criteriile de performanta neindeplinite si finalizarea evaluarilor sapte si opt”, anunta MEDIAFAX.
Acordul cu FMI se va incheia in orice conditii, Consiliul Director al Fondului urmand sa analizeze pe 26 iunie daca Romania a indeplinit preconditiile pentru finalizarea cu succes a acordului cu institutia financiara, iar in cazul unei evaluari negative intelegerea va expira de facto, au declarat, la finele lunii mai.
in scrisorea transmisa in aceasta saptamana FMI si datata 10 iunie se arata ca Romania a indeplinit doar doua dintre cele cinci criterii de performanta cantitative si tot doua dintre cele cinci tinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanta privind activele externe nete ale Bancii Nationale a Romaniei, cel privind soldul bugetului general consolidat si cel privind arieratele bugetului de stat.
tintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autoritatilor locale si arieratele intreprinderilor de stat au fost de asemenea ratate.
Executivul asigura insa ca „se intreprind masuri corective” de indeplinire a obiectivelor programului si solicita derogari pentru criteriile de performanta neindeplinite, astfel incat ultimele doua evaluari sa poata fi finalizate, insistand cu argumentul „performantei realizate de noi in cadrul programului” si masurile corective adoptate.
Angajamentul legat de limita stocului de arierate la bugetele locale era de reducere a acestora la 300 milioane lei pana la sfarsitul lunii decembrie a anului trecut, dar in final nu s-a reusit decat sa se ajunga la un nivel preliminat in acest moment de 840 milioane lei. Guvernul spera insa sa se incadreze totusi, la un moment dat, in aceasta tinta si explica faptul ca, in urma unei „inspectii”, s-a constatat ca o parte semnificativa a arieratelor, in suma de 360 milioane lei, reprezinta sume constestate, astfel ca nu vor fi luate in calculul sumei totale a arieratelor restante ale autoritatilor locale, asteptandu-se auditul Curtii de Conturi si validarea in instanta a hotararii.
Anuntand ca reducerea arieratelor bugetului de stat la 20 milioane lei si scaderea arieratelor autoritatilor locale la 30 milioane lei este „de asteptat sa fie indeplinite”, Guvernul admite ca la acest moment nu a indeplinit criteriile legate de plafonul activelor externe nete, plafonul soldului total al bugetului general consolidat, limita arieratelor interne ale bugetului de stat si sistemului asigurarilor sociale, limita cheltuielilor primare curente ale bugetului general consolidat.
Alte neindepliniri sunt prezentate la actualizarea bazei de date cu proiectele de investitii pentru a se identifica proiectele prioritare ale autoritatilor locale finantate din fonduri bugetare si fonduri UE si publicarea unei liste a proiectelor cu prioritate redusa ce vor fi intrerupte, semnarea contractului cu consultantul juridic si de tranzactie pentru privatizarea majoritara a complexului Oltenia, finalizarea unei definiri detaliate si a structurii arhitecturii sistemului integrat de raportare contabila si plati de trezorerie, lansarea de oferte publice pentru actiunile detinute de stat la Romgaz si Hidroelectrica.
Romania are in derulare un acord preventiv cu FMI si UE de 5 miliarde euro, fonduri care sunt accesate doar in caz de necesitate. in luna ianuarie o misiune comuna a expertiilor internationali a negociat cu Guvernul mai multe masuri de reforme structurale si privatizari care ar urma sa fie implementate pentru ca intelegerea sa poata fi incheiata, cu o intarziere de trei luni fata de programul initial.
Actualul acord a fost parafat in primavara anului 2011, odata cu inchiderea intelegerii incepute in 2009.
Guvernul a anuntat ca intentioneaza sa incheie un nou acord cu FMI in vara acestui an.
