Numarul cazurilor de frauda cu fonduri europene s-a triplat in 2012 fata de 2010, iar mediul privat este cel care fraudeaza cel mai mult banii comunitari, potrivit unui studiu al Societatii Academice Romane.
In ceea ce priveste cazurile de frauda stabilita si verificata, studiul SAR arata ca exista o crestere de la 15 la 35 de milioane de euro, iar la cele de frauda suspectata de la 20 la aproape 90 de milioane de euro. „La orice indicator te uiti este importanta tendinta. Iar tendinta este de triplare in 2012 fata de 2010”, a declarat Razvan Orasanu, director de cercetare, la conferinta de lansare a studiului, organizata luni la Reprezentanta Comisiei Europene, anunta Mediafax.
In mod „surprinzator”, cele mai multe fraude au fost comise de companii private (60 de cazuri) si doar 30 de catre autoritatile publice, desi perceptia este, in general, ca fraudele sunt facute de stat. Folosirea de documente si declaratii false, fals in inscrisuri, schimbarea destinatiei fondurilor, falsul intelectual si inselaciunea sunt cele mai frecvente „tactici de fraudare”, conform sursei citate.
Fondurile cele mai expuse fraudelor sunt cele de pe PHARE, SAPARD, Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) si Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regionala (FEADR), mentioneaza aceeasi sursa.
Analiza arata ca 2003 este anul de varf al fraudelor pe fondurile europene, urmat de 2007.
Studiul SAR a folosit date de la DLAF si DNA.
Prezent la lansare, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a precizat ca intentioneaza scoaterea din sistem „a acelor structuri care nu-si justifica prezenta”, un exemplu fiind organismele intermediare.
O alta masura in vederea imbunatatirii sistemului de functionare pe zona de fonduri europene in exercitiul bugetar 2014-2020 consta in simplificarea procedurilor. Astfel, mediul privat va beneficia de o simplificare „majora” in ceea ce priveste procedurile de achizitie publica.
Totodata, Eugen Teodorovici mizeaza pe „standardizarea principalelor documente (…) pe toate programele sectoriale”.
La randul sau, fostul ministru al Afacerilor Europene Leonard Orban a punctat faptul ca trebuie „sa se faca diferentierea intre tentativa de frauda, care devine frauda numai in momentul condamnarii celor implicati in respectiva situatie, si nereguli, ceea ce reprezinta o greseala neintentionata comisa de catre cei care utilizeaza fondurile comunitare. „Sunt nenumarate adrese trimise de autoritati de management, de organisme intermediare, de ANRMAP beneficiarilor prin care acestia sunt sfatuiti sa actioneze de o anumita maniera, iar acea recomandare era incorecta din punctul de vedere al reglementarilor comunitare. in momentul de fata sunt situatii in care s-au impus corectii pe diferite proiecte, iar beneficiarii castiga in justitie pentru ca au documente prin care atesta ca au fost sfatuiti de catre autoritati sa procedeze intr-o maniera considerata ulterior gresita”, a spus Orban.
Orban a avertizat ca nu trebuie sa se faca o diferenta intre modul de utilizare a fondurilor europene si cele nationale, aceasta fiind si o cerinta a Comisiei Europene. „Problemele pleaca de la modul in care utilizam fondurile nationale. (…) Diferentele sunt uriase in ceea ce priveste modul si atentia pe care o avem vizavi de cum se cheltuie banii din bugetul national, comparativ cu statele nordice, cu Olanda, Belgia”, unde exista „foarte putine portite de fraudare a fondurilor”, a precizat Leonard Orban.
