Consiliul National al intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a realizat in perioada 05-22 septembrie 2014 o consultare, care a vizat evaluarea impactului cresterii salariului minim pe economie de la 850 lei la 900 lei incepand cu 01 iulie 2014 sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro, la nivelul membrilor portalului si ai CNIPMMR.
Respondentii acestui sondaj sunt in proportie de 45% microintreprinderi, 18% intreprinderi mici, 27% intreprinderi mijlocii si 9%intreprinderi mari.
Referitor la numarul de salariati incadrati la salariul minim pe economie (900 lei), 54% dintre societatile intervievate au intre 1-5 salariati.
73,73% dintre cei chestionati considera ca cresterea salariului minim pe economie incepand cu 1 iulie 2014 a avut efecte asupra grilei de salarizare la nivelul intreprinderii (pentru toti salariatii) si 81,82% considera ca aceasta a adus dificultati societatii de asigurare a cheltuielilor salariale suplimentare, in conditiile in care cererea pe piata nu a crescut si nu au avut acces adecvat la credite bancare.
Toti respondentii au raspuns ca in conditiile actuale economice, fiscale, legislative si de productivitate nu pot acorda in 2015 pentru angajatii incadrati la salariul minim din economie de 900 lei o crestere salariala.
La intrebarea privind masurile necesare pentru a se putea asigura o crestere a salariului personalului contractual al societatii, peste 81% dintre respondenti au solicitat scaderea fiscalitatii si 54,55% dintre respondenti au evidentiat necesitatea unor masuri de stimulare a IMM-urilor.
72,73% dintre respondenti considera ca nu ar trebui sa existe o diferentiere a salariului minim brut pe economie in functie de anumite criterii, sustinand ca salariul minim brut trebuie sa fie unic pe economie.
81,82% dintre cei chestionati considera ca pentru stimularea muncii ajutorul social ar trebui sa fie corelat mai bine cu salariul minim pe economie si 63,64% dintre acestia considera ca ajutorul social ar trebui sa fie maxim 30% din salariul minim brut pe tara.
Referitor la necesitatea unei mai bune corelari a ajutorului de somaj cu contributiile achitate de salariati, 63,64% dintre repondenti au solicitat ca valoarea ajutorului de somaj sa fie raportata la contributiile efectiv platite de salariat si angajator pe perioada activitatii.
Toti respondentii considera ca este necesara modificarea Codului Muncii pentru a se asigura o flexibilizare si modernizare a relatiilor de munca, indicand principalele domenii unde considera necesare realizarea de imbunatatiri ale legislatiei, astfel:
Raportat la analizele si sondajele realizate de CNIPMMR, potrivit „Cartei albe a IMM-urilor din Romania 2014” si sondajului recent realizat, analiza evolutiei salariului mediu din IMM-uri in anul 2013 comparativ cu 2012 releva urmatoarele: in 73,17% din intreprinderi salariile au ramas la fel, in 11,92% dintre companii nivelul retributiilor a crescut cu 0 – 5%, in 5,04% dintre entitati s-au efectuat mariri salariale de 5 – 10%, in 4,59% din firme venitul mediu a fost diminuat cu 0 – 5%, in 2,49% dintre agentii economici au fost inregistrate reduceri ale castigurilor angajatilor cu 5 – 10%, in 1,66% din unitati veniturile au crescut cu 10-15%, in 0,45% dintre IMM-uri salariul s-a amplificat cu peste 15%, in 0,38% din organizatii castigurile salariale s-au micsorat cu 10 – 15%, iar in 0,32% din IMM-uri remuneratiile au scazut cu peste 15%.
Rezultatele anchetei au relevat ca sectorul intreprinderilor mici si mijlocii din Romania isi aduce in continuare aportul la crearea de noi locuri de munca in economie. La nivelul intregului esantion analizat in “Carta alba a IMM-urilor din Romania 2014”au fost angajate pe firma 1,19 persoane si au parasit organizatia 0,84 persoane, rezultand un spor mediu de 0,38 persoane pe IMM. Majoritatea companiilor (95,30%) au angajat mai putin de 5 persoane, 3,35% dintre entitati au incadrat in munca intre 5 si 10 persoane, 0,84% dintre intreprinderi au inregistrat 11-20 de noi salariati, iar 0,52% din agentii economici au angajat mai mult de 20 de persoane.
III. PROPUNERILE CNIPMMR PRIVIND SALARIUL MINIM PE ECONOMIE
1. Cresterile salariale, pentru a fi generatoare de performanta si competitivitate, trebuie sa-si gaseasca corespondentul in sporirea productivitatii muncii.
in contextul economic actual, cand relansarea economica si recuperarea decalajelor in dezvoltare reprezinta obiectivul major al Romaniei, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordata in mod sistemic si complex, vizand atat aspectele sociale, cat si latura cererii interne, oferta de bunuri si servicii, precum si impactul pe termen scurt mediu si lung asupra indicatorilor macroeconomici.
Evolutiile salariului mediu brut si a salariului minim brut pe economie trebuie puse in contextul evolutiei productivitatii muncii.
in cazul decuplarii cresterilor salariale de productivitatea muncii, efectele negative generate pe termen mediu si lung sunt majore, vizand:
competitivitatea intreprinderilor (si in special a IMM-urilor);
formarea si dezvoltarea capitalului romanesc;
potentialul de crestere economica;
diminuarea exporturilor, deteriorarea echilibrelor macroeconomice si
atractivitatea Romaniei pentru investitii.
Depasirea unui nivel rezonabil si suportabil conduce la descurajarea ocuparii fortei de munca pe termen scurt si mediu, cu impact negativ major asupra categoriilor defavorizate din populatia activa: tinerii, persoanele in apropierea varstei de pensionare, persoanele necalificate sau slab calificate, etc.
De asemnea, salariul minim pe economie trebuie sa aiba in vedere toate regiunile si judetele, inclusiv zonele defavorizate din Romania.
2. CNIPMMR considera ca este necesara imbunatatirea reglementarilor privind relatiile de munca si simplificarea birocratiei, in special pentru IMM-uri.
In prezent, Codul muncii cuprinde foarte putine reglementari speciale pentru IMM-uri si nu este adaptat cerintelor in continua schimbare si modernizare a pietei muncii, fiind necesare reglementarea de noi forme/tipuri de angajare/fexibilizare, simplificarea birocratiei, precum si de reglementare a participarii financiare a salariatilor, inclusiv pentru IMM-uri.
CNIPMMR solicita urmatoarele imbunatatiri ale cadrului legal privind piata muncii:
– Reglementarea salariului orar si a salariului pe economie minim orar;
– Simplificarea birocratiei (de expemplu termenele in procedura de angajare);
– Reglementarea de contracte nestandardizate: contracte cu termen de lucru variabil, contracte la cerere, munca de la distanta, etc.;
– Flexibilizarea timpului de munca: ore de munca neregulate, program de lucru flexibil, ore condensate/anuale, etc.;
– Participare financiara a salariatilor: participarea la profit (in numerar, raportat sau in actiuni), participarea individuala la capital (actiuni sau optiuni de subscriere a actiunilor), modelul ESOP (un model de participare colectiva la capital, finantata prin cota de participare la profit, suplimentara fata de salariu), forme combinate, participare facultativa si pentru angajator si pentru salariat si cu stimulente fiscale;
– imbunatatirea reglementarii contractelor individuale de munca pe perioada determinata si cu timp partial: reglementarea incheierii lor pentru activitati mai mari de 2 ore/zi, concomitent cu reglementarea de conventii civile pentru activitatile sub 2 ore/zi;
– imbunatatirea reglementarilor privind formarea profesionala:
instituirea unor garantii pentru angajator care va beneficia de cunostintele asimilate de salariat sau, in ultima instanta, recuperarea costurilor suportate de la salariat in conditii mai flexibile decat cele prevazute in prezent, cu eliminarea limitei recuperarii de catre angajator a sumelor cheltuite cu formarea profesionala daca salariatul decide sa plece, doar daca stagiul de pregatire a fost mai mare de 60 de zile;
impartirea responsabilitatilor intre salariat si angajator;
stabilirea responsabilitatilor autoritatilor publice locale privind sustinerea si finantarea formarii profesionale;
reglementarea de stimulentele pentru angajatorii si salariatii care au cheltuieli cu formarea profesionala.
CNIPMMR sustine necesitatea continuarii imbunatatirii reglementarilor privind piata muncii si asigurarile sociale, in principal in urmatoarele domenii:
Raportarea contributiilor sociale datorate de angajator si salariat la calitatea si cantitatea serviciilor/prestatiilor de asigurari primite, reglementarea posibilitatii optiunii salariatilor intre sistemele publice de asigurari si participarea lor la asigurari private de sanatate si pensii (inclusiv la scheme de pensii ocupationale) ceea ce ar crea competitie si ar imbunatati gestiunea finantarilor;
Continuarea simplificarii administrative si eliminarea barierelor birocratice;
Reforma sistemului de ajutoare sociale (conditionarea primirii ajutoarelor sociale de participarea la masurile active si acceptarea locurilor de munca vacante corespunzatoare si imbunatatirea reglementarilor privind stimulentele acordate angajatorilor care incadreaza someri, persoane vulnerabile si persoane care mai au 10 ani pana la pensionare);
Completarea actualului regim al sanctiunilor foarte mari contraventionale si al angajarii raspunderii penale a angajatorilor cu prevederi privind angajarea raspunderii civile, penale si contraventionale a personalui cu atributii de control, cresterea pedepselor in cazul faptelor de coruptie sau abuz in functie, interzicerea desfasurarii de activitati comerciale de catre acestia, direct sau prin interpusi si obligativitatea pastrarii secretelor profesionale de care iau cunostinta in cadrul activitatii de control.
