Institutul National de Statistica (INS) a anuntat ca Produsul intern brut (PIB) al Romaniei a fost – in trimestrul al treilea din 2014, in termeni reali – mai mare cu 1,9%, comparativ cu trimestrul II 2014. Iar fata de acelasi trimestru din anul 2013, Produsul intern brut a inregistrat o crestere cu 3,2% pe seria bruta si cu 3,3% pe seria ajustata sezonier. Pe de alta parte, in primele noua luni ale anului 2014, PIB a crescut – comparativ cu acelasi interval al anului 2013 – cu 2,8%, pe seria bruta si cu 3,1% pe seria ajustata sezonier. Pornind de la aceste date statistice, analistul economic Aurelian Dochia ne-a acordat un interviu, in exclusivitate.
* Cum interpretati datele comunicate de INS?
Datele INS reprezinta o surpriza foarte placuta si plaseaza Romania, inca o data, in acest an, drept campioana a cresterii economice, la nivel european. Potrivit estimarilor semnal de la Statistica, pe trimestrul trei 2014 cresterea economica din Romania a fost de 1,9% fata de trimestrul anterior, in vreme ce media Uniunii Europene a fost de numai 0,3% crestere. Cele mai mari economii europene, Germania si Franta, au crescut cu 0,1 si respectiv 0,3%, fiind deci la limita stagnarii. Polonia a avut cea de a doua performanta in materie de crestere, dupa Romania, cu un ritm de 0,9%. De remarcat ca, in raport cu trimestrul trei din anul 2013, performanta de crestere economica a Romaniei – de 3,3% – este a doua, dupa Polonia, cu 3,4%.
* Revizuirea datelor INS indica faptul ca Romania nu a fost niciodata in recesiune tehnica, desi datele initiale aratau acest lucru. Aceste revizuiri statistice repetate – chiar daca sunt conforme cu unele norme europene – nu lasa loc suspiciunilor privind corectitudinea datelor INS?
Au existat – si probabil ca vor exista intotdeauna – suspiciuni cu privire la acuratetea datelor statistice, mai ales atunci cand acestea depasesc asteptarile majoritatii analistilor, asa cum este cazul cu cresterea de pe trimestrul trei al acestui an. Totusi, revizurile sunt in perfecta concordanta cu procedurile europene si nu constituie o problema in sine, chiar daca uneori ele schimba complet imaginea pe care o aveam despre ceea ce se intampla in economie, trimitandu-ne de la recesiune, la crestere. Ceea ce cred, insa, ca trebuie sa retinem este faptul ca datele publicate sunt preliminare, sunt estimari obtinute pe baza unor informatii partiale, din dorinta de a prezenta publicului cat mai repede cu putinta directia generala in care se “misca” economia. Iar, pe masura ce informatia primita de statistica este completata si corelata, estimarile vor deveni din ce in ce mai precise. Iata de ce, estimarile-semnal trebuie interpretate drept ceea ce sunt, adica date revizuibile. Vom avea in scurta vreme si datele preliminare, precum si detalii privind structura cresterii economice, care ne vor permite sa intelegem mai bine evolutia care a parut surprinzatoare. Au existat si unele modificari metodologice care au sporit, intr-o oarecare masura, confuzia in legatura cu interpretarea corecta a datelor. Lucrurile se vor lamuri in saptamanile urmatoare si vom vedea de unde provine aceasta crestere peste asteptari.
* Cum si cand pot resimti romanii de rand sau mediul de afaceri autohton bunastarea data de cresterea PIB?
Unii romani au simtit deja in propriile buzunare cresterea – in unele sectoare de activitate, cresterea salariilor a fost in acest an chiar mai mare decat cresterea economica! Dar, pentru ca efectele pozitive sa fie simtite de cat mai multi oameni, este foarte important sa avem o crestere sustinuta, pe perioade lungi de timp. Daca, asa cum s-a intamplat pe parcursul crizei, trimestrele de crestere sunt intrerupte de momente de recesiune, nesiguranta va spori si cei mai multi oameni se vor simti foarte vulnerabili.
* Care sunt domeniile pe care Romania se poate baza pentru cresterea economica?
Cam toata lumea este de acord ca Romania are un potential de crestere important in agricultura. Cu toate acestea, ponderea agriculturii in PIB este mica, ata ca nici cele mai bune performante in domeniu nu vor fi suficiente pe termen lung pentru a asigura cresterea economiei, in ansamblu. Trebuie sa mizam in continuare pe industria prelucratoare, care s-a dovedit foarte rezilienta in perioada crizei si trebuie sa luam masurile necesare pentru a-i spori competitivitatea, prin investitii in infrastructura, prin reforma sistemului de pregatire profesionala si prin cercetare-dezvoltare. Pe de alta parte, sectorul nostru de IT reprezinta sansa de a ne pozitiona avantajos in structurile economice de viitor, dar si aici este nevoie de o folosire mai buna a pietei europene si chiar mondiale. Suntem bine pozitionati si in materie de energie, dar trebuie sa gestionam cu multa pricepere revolutia tehnologica, revolutie ce are loc in acest domeniu. De altfel, aceasta este o observatie valabila pentru toate domeniile de activitate economica si suntem intr-un moment in care este necesara deschiderea catre schimbarile structurale care se petrec peste tot in lume.
* Cata vreme datele statistice arata ca suntem de ceva vreme printre primele state in UE la crestere economica, oare tinerii nostri ar putea sa nu-si mai doreasca sa plece la munca in alte tari, dintre care unele chiar dau semne de recesiune?
Nu este rau ca multi tineri din Romania au ocazia sa lucreze si sa traiasca in alte tari. Ei invata, in acest fel, multe lucruri noi nu doar legate de profesia lor, ci si de modul in care functioneaza lumea, in general. O parte dintre ei vor reveni in tara cu tot ceea ce au invatat si vor contribui la modernizarea Romaniei. Iar, daca Romania isi pastreaza dinamismul economic si ramane printre tarile cu un ritm inalt de crestere, atunci ea va oferi oportunitati interesante multor tineri pregatiti si cu experienta. in plus, cel putin in cateva orase mari, conditiile de viata, in general, sunt destul de atractive pentru tineri. (Daniel Negut)
