Cea de-a XIV-a editie EU-COFILE s-a desfasurat recent la Sinaia, organizata de Alpha Bank, Asociatia Romana a Bancilor (ARB) si Banca Nationala a Romaniei. Evenimentul a prilejuit o noua intilnire intre jurnalisti si reprezentantii sistemului bancar, discutiile abordand aspecte ale politicilor fiscale, ori reglementarilor bancare, fiind analizate si teme legate de indicatorii economici sau piata ipotecara. in acest context, am solicitat un scurt interviu, in exclusivitate, presedintelui executiv al ARB, Florin Danescu.
* Dobanzile la creditele acordate in Romania de sucursalele bancilor europene sunt mai mari – uneori, mult mai mari – decat dobanzile la creditele similare acordate de bancile-mama, in tarile lor de origine. De ce?
Se intampla la fel si la dobanzile pasive – adica, dobanzile la depozite – care sunt mai mari in Romania, decat in tarile de origine ale bancilor-mama. Deci, sa vedem si cealalta latura a fenomenului. De ce se intampla acest lucru? Deoarece exista un indicator ce masoara „riscul de tara” (CDS) si care insumeaza toate comportamentele din economie. in Romania este 145, in vreme ce, de exemplu, in Germania este 18, iar in Ucraina este de circa 1.500. Investitorii iau in considerare acest indicator si inteleg riscul pe care si-l asuma intr-o tara sau alta. Acolo unde riscul este mai mare, si venitul poate fi mai mare!
* Vorbind despre dobanzile la depozite, in acest moment acestea aproape ca sunt mai mici decat suma comisioanelor percepute de banca, in anumite situatii. Adaugand si inflatia – chiar asa scazuta cum este acum – poate rezulta o dobanda bancara real negativa. Adica, retragi mai putini bani decat ai depus! in aceste conditii, ce argumente ar mai fi ca populatia sa pastreze banii la banca?
Raspunsul se leaga putin si de ceea ce am spus la prima intrebare. Inflatia se regaseste, pana la urma in toate preturile, inclusiv in dobanda la creditare, activa, dar si in cea pasiva. Scaderea inflatiei este o dinamica dorita, insa – pe de alta parte – are o contributie si la coborarea dobanzilor. Sa nu uitam ca, fata de 2008, dobanzile la credite au scazut de vreo trei ori. in paralel, au scazut si dobanzile la depozite, nu neaparat in acelasi ritm, dar s-a ajuns in situatia de acum, in care nu mai este asa de atractiva deschiderea unui depozit bancar. Ramane, insa, atractiv celalalt element: securitatea pastrarii banilor economisiti. Iar economisirea este un lucru important pentru orice economie, regasindu-se apoi, in oarecare masura, in investitii.
* Cat de dispus este sistemul bancar romanesc sa finanteze, sa crediteze economia?
Este foarte dispus, asa cum a fost si pana acum! si as dori sa fac o precizare: nu ne referim doar la creditele noi, ci si la cele aflate deja in derulare.Trebuie sa consideram ca portofoliul actual de credite inseamna finantare, in acest moment. Industria bancara inregistreaza si un element negativ legat de creditare si vorbim aici de creditele neperformante, care chiar daca au scazut la 15,3%, de la 21%, certifica totusi un risc mai mare in economia noastra, si iar putem face referire la prima intrebare. Deci, asumandu-si acest risc si aceasta neperformanta, se demonstreaza ca exista disponibilitate din partea bancilor!
* Sunt sanse de relansare semnificativa a consumului pe baza sporirii volumului creditarii pentru populatie, in conditii mai avantajoase decat acum?
Am retinut cuvantul „semnificativa”. Nu cred ca va mai fi vreodata exuberanta aproape irationala care a fost inainte de criza, de care se tot vorbeste. Acele vremuri nu se vor mai intoarce si nici nu trebuie sa mai existe! Pe de alta parte, este evident ca o incurajare a consumului ramane intotdeauna un element important pentru o analiza macro-economica, la nivel national. Cu toate acestea, trebuie gandit si ponderat foarte atent. in definitiv, pentru industria bancara, orice solicitare de credit trebuie mai intai sa fie calificabila. Nu cred ca ar mai fi incurajate in prezent practicile dinainte de criza!
* Cat de pregatiti sunt tinerii functionari bancari?
Orice generatie care vine este baza pentru viitorul pe care-l asteptam! Pe de alta parte, toate evolutiile post-criza duc la un fond de pregatire mai bun. De altfel, pregatirea tinerilor functionari bancari tine pasul cu evolutia naturala, tot mai complexa, a instrumentelor bancare. (Daniel Negut)
