In acest an, mai exact pe 15 septembrie, Biroul Roman de Metrologie Legala (BRML) a sarbatorit 150 de ani de la promulgarea, de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a Legii pentru adoptarea Sistemului Metric de Masuri si Greutati in Romania.
Tot in acest an, se aniverseaza: 125 de ani de la infiintarea Serviciului Central de Masuri si Greutati, 60 de ani de la publicarea primului numar al revistei “Metrologie Aplicata”, actuala revista “Metrologie”.
Dezvoltarea metrologiei ca stiinta a masurarilor si aplicatiilor sale in tara noastra, ca, de altfel, in intreaga lume, caracterizeaza nivelul de dezvoltare al societatii, reprezentand un etalon al civilizatiilor respective.
Care au fost primele datari ale masurarilor pe teritoriul Romaniei si cum se efectuau acestea?
Din cele mai vechi timpuri, corpul uman a reprezentat sursa de inspiratie la realizarea masurilor si unitatilor de masura. Pentru a stabili lungimea unui obiect oarecare, omul primitiv s-a folosit de unele parti ale corpului sau: degetul, latul de mana, pumnul, palma, cotul, distanta dintre bratele intinse, distanta normala dintre picioare in timpul mersului. Aceste elemente au devenit, in toate civilizatiile, baza sistemului de masuri pentru lungime, din care au rezultat si unitati de masura pentru alte marimi.
in spatiul carpato-dunareano-pontic, primele referinte la unitatile de masura dateaza inca din protoneolitic: „Palmusul de Cucuteni” descoperit la Calu (Piatra Neamt) sau balanta din bordeiul getic de la Catelu (Bucuresti), dovezi clare ale dimensiunii relatiilor economice, nivelului de cultura si civilizatie al geto-dacilor.
Concomitent cu expansiunea romanilor in Dacia, a fost adoptat sistemul de masuri roman, completat cu masurile autohtone. Elemente ale sistemului de unitati de masura roman: deget (digitus), palma (palma), pasul (passus), cotul (cubitus), mia de pasi (millia passum), iugarul (jugerum) s.a atesta acest fapt.
Sistemul de masuri roman a coexistat, vreme indelungata, cu unele masuri locale, specifice dacilor, precum cele agrare, batran (mos), plug, dram, care s-au transmis, peste timp, urmasilor, prin obstile satesti (forme ancestrale de organizare preromana).
Care au fost metodele de masura in evul mediu si cum s-au modificat acestea avand in vedere diferentele economice si politice dintre principatele Romane?
in evul mediu, desi teritoriul carpato-dunareano-pontic era divizat in mai multe state, mijloacele si unitatile de masura folosite erau aceleasi: cot, palma, stanjen, merta, falcea etc.
Potrivit izvoarelor istorice, voievozii si domnitorii tarilor romane n-au permis ca masurarea sa se efectueze dupa bunul plac, cu masuri neautorizate. Chiar daca, vreme indelungata, masurile erau folosite pe baza obiceiului, ”asa cum s-a pomenit din veac”, acestea erau ”intarite” prin porunci domnesti care impuneau respectarea lor in relatiile comerciale.
O nuanta importanta a istoriei o reprezinta faptul ca Imperiul Otoman nu a impus propriile masuri. Cerealele date turcilor, in contul haraciului, se achizitionau cu masurile locale.
Contextul international
De la palmacul din neolitic, apartinand culturii Cucuteni, pana la palma si stanjenul lui serban Voda, a fost parcurs un drum lung si anevoios, timp in care, intr-un proces continuu, s-a format si cristalizat un sistem de masuri si unitati de masura care a permis asigurarea conditiilor minime necesare realizarii tranzactiilor comerciale specifice fiecarei etape istorice.
in 1799, Franta a adoptat metrul ca baza de definire a unitatilor de masa, volum si arie. Prin simplitatea, structura, multiplii si submultiplii zecimali, sistemul metric a devenit primul sistem stiintific de unitati de masura.
Pana in anul 1875, Sistemul Metric a fost adoptat, oficial, in 27 state ale lumii; la 20 mai 1875, se semna Conventia Metrului, considerat eveniment esential al istoriei metrologiei la nivel mondial.
Un alt moment important din istoria unitaților de masura metrice, care a asigurat uniformitatea internaționala a unitaților de masura si a masurarilor marimilor fizice s-a produs cu 85 de ani mai tarziu, in anul 1960 cand a fost adoptat Sistemul International de Unitati (SI).
Folosirea sistemului metric in principate isi are inceputul in perioada premergatoare anului revoluționar 1848, fiind favorizat de condițiile de natura economica si geopolitica, specifice acestei perioade; dezvoltarea producției mestesugaresti, desființarea monopolului economic otoman, dezvoltarea comerțului intern.
Odata cu Unirea de la 14 ianuarie 1859, s-au creat conditiile adoptarii unei legislatii unice.
Momentul de referinta al metrologiei moderne romanesti l-a constituit promulgarea, de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, in urma cu 150 de ani, la 15 septembrie 1864 (Ruginoasa, judetul Iasi), a Legii pentru adoptarea Sistemului Metric de Masuri si Greutati in Romania. Pentru punerea in aplicare a legii lui Cuza, a fost adoptat un „Regulament” a carui generalizare s-a realizat, insa, 20 de ani mai tarziu.
Care sunt actualele provocari pentru Biroul Roman de Metrologie Legala si cum faciliteaza noile tehnologii depasirea acestora?
Noile evolutii si provocari pentru metrologie, in contextul dezvoltarii stiintei si tehnicii, mutatiilor pe scena economico-sociala, fenomenului globalizarii, transformarilor geopolitice, au adus organismul national de metrologie (Biroul Roman de Metrologie Legala) in situatia de a rezolva, intr-un timp record, probleme cruciale, fara precedent.
Pentru rezolvarea acestor probleme, Biroul Roman de Metrologie Legala (BRML) si-a stabilit obiective foarte clare, fundamentate, cum ar fi realizarea cadrului institutional corespunzator, intarirea capacitatii de control metrologic pentru asigurarea legalitatii masurarilor si mijloacelor de masurare in domeniile de interes public, prezenta activa in metrologia internationala, promovarea imaginii si valorilor metrologiei romanesti.
