Terenurile de pana la 1.000 metri patrati in mediul urban si de pana la 3.000 metri patrati in mediul rural vor fi considerate „curti-constructii” la redrocedarea catre proprietari numai daca acestia fac dovada ca, in momentul preluarii abuzive, pe suprafata lor erau constructii, a decis Guvernul, informeaza Mediafax.
Decizia a fost luata prin ordonanta de urgenta.
Ordonanta stabileste ca sunt prezumate ca avand categoria de curti-constructii, la data preluarii abuzive, terenurile in suprafata de pana la 1.000 mp, situate in mediul urban, si de pana la 3.000 mp, situate in mediul rural, daca pe acestea, la momentul preluarii abuzive, existau constructii.
La stabilirea acestor suprafete au fost avute in vedere propunerile entitatilor investite de lege cu solutionarea notificarilor din dosarele analizate pana in prezent de catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor. in urma identificarii si centralizarii suprafetelor din aproximativ 2.000 de dosare in care s-au solicitat documente in vederea stabilirii categoriei de folosinta a terenurilor la momentul preluarii abuzive, in aproximativ 80% dintre acestea, propunerile vizeaza acordarea de despagubiri pentru suprafete mai mici sau egale cu cele mentionate.
Guvernul arata ca titularii unor dosare de despagubire nu detin documente care sa ateste categoria de folosinta a terenurilor solicitate, respectiv daca la data preluarii abuzive acestea erau terenuri agricole sau curti-constructii. in aceste conditii, desi in dosar se face dovada dreptului de proprietate si a intinderii acestuia, Comisia nu poate emite o decizie de validare pe motiv ca astfel, ar acorda masuri compensatorii peste limita de 50 de hectare de teren agricol, limita stabilita prin Legea 165/2013.
In acelasi timp, Comisia nu poate lua nici decizia de a respinge dosarul, prin invalidare, avand in vedere faptul ca s-a facut dovada dreptului la acordarea de masuri compensatorii.
Astfel, din cele 6.000 de dosare analizate dupa intrarea in vigoare a Legii 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, pana in prezent, aproximativ 2.000 au fost inaintate Comisiei in vederea emiterii unei decizii. Pentru aproximativ 4.000 de dosare, Secretariatul Comisiei Nationale nu a putut inainta o propunere de decizie intrucat desi documentele din dosare au confirmat existenta si intinderea dreptului de proprietate, nu s-a putut stabili si respectarea limitei de 50 de hectare. Acest blocaj are ca efect nerespectarea termenelor legale de solutionare a dosarelor, termene stabilite prin Legea 165/2013.
Pe de alta parte, exista dosare in care, desi entitatile investite de lege cu solutionarea notificarilor au propus acordarea de despagubiri/masuri compensatorii pentru constructii, Comisia nu poate lua o decizie deoarece documentele existente in dosare nu ofera suficiente elemente din care sa reiasa suprafata si/sau alcatuirea constructiilor.
De asemenea, pentru situatia in care, din documentele existente la dosar nu reiese suprafata si/sau alcatuirea constructiilor pentru care se propun masuri compensatorii, se vor acorda despagubiri pentru o suprafata construita de 21 mp, folosindu-se valorile minime din grila notariala aplicabila spatiilor de locuit. Suprafata minima de 21 mp reprezinta suprafata utila a unei locuinte cu o camera.
Instituirea acestor prezumtii, prin actul normativ adoptat de Guvern, are ca scop solutionarea dosarelor in care persoanele indreptatite nu au depus documentele necesare stabilirii intinderii dreptului la masuri reparatorii.
Totodata, actul normativ reglementeaza si o serie de aspecte procedurale. Astfel, Comisia speciala de retrocedare a unor bunuri imobile ce au apartinut cultelor religioase si comunitatilor apartinand minoritatilor nationale din Romania (Comisia speciala) isi modifica componenta prin cooptarea cate unui reprezentant al Institutiei Prefectului si autoritatii publice locale. Acestia se vor alatura reprezentantilor ministerelor Culturii si Cultelor, Justitiei, Finantelor Publice, Secretariatului General al Guvernului si Cancelariei Primului-Ministru. Completarea componentei Comisiei speciale are drept scop implicarea efectiva a coordonatorilor administratiei publice in luarea deciziilor cu privire la imobilele ce urmeaza sa fie retrocedate. Comisia speciala isi va desfasura activitatea in prezenta a minim cinci membri si va decide cu majoritatea de voturi a celor prezenti.
In prezent, la Comisia speciala de retrocedare sunt in curs de solutionare aproximativ 10.600 de cereri depuse de catre cultele religioase si comunitatile minoritatilor nationale in perioada 2002-2006.
Guvernul justifica urgenta adoptarii actului normativ prin faptul ca Legea 165/2013 prevede posibilitatea ca beneficiarii deciziilor de compensare sa poata valorifica punctele acordate prin achizitionarea de imobile din Fondul national, la licitatia publica nationala, incepand cu data de 1 ianuarie 2016.
De aceea, impiedicarea participarii la licitatie a persoanelor indreptatite ale caror dosare de despagubire se afla in situatia de blocaj mentionata, ar putea duce la formularea unor actiuni in justitie. De asemenea, exista riscul ca persoanele nemultumite de blocajul mentionat sa se adreseze Curtii Europene a Drepturilor Omului, care ar putea relua procedurile de sanctionare a Romaniei, dupa ce acestea au fost reduse substantial ca urmare a aplicarii prevederilor Legii 165/2013.
