Cresterea economica de 4% se indreapta spre limita potentialului economic actual, iar stimularea consumului in proportii mari, prin reducerea masiva de taxe in acelasi timp, pune in pericol echilibrele macroeconomice, atrage atentia guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care pune accent pe investitii.
„Nu trebuie sa stimulam consumul in proportii care pericliteaza toate echilibrele macroeconomice atat de greu obtinute. in interpretarea noastra, la Banca Nationala, cresterea economica de 4% este spre limita potentialului economic al momentului. A stimula doar pe latura consumului o economie aflata in crestere spre limita de potential inseamna a o dopa si asta nu o face sa creasca sanatos, puternic si durabil”, a declarat Isarescu intr-un interviu publicat marti in Revista 22.
El a punctat ca economia romaneasca a primit in ultimii doi ani o suita de stimuli, precum TVA redusa pentru produsele de panificatie, care a fost extinsa ulterior la toate alimentele, reducerea CAS, dar si dobanzile care au coborat „masiv” si finantarea ieftina, masuri care au avut efecte benefice.
„Mai este nevoie de stimulente suplimentare? Trebuie sa ne gandim daca in perioada urmatoare cresterea economica depinde doar de stimularea cererii, si nu de stimularea ofertei. PIB-ul potential al Romaniei, in jurul caruia se discuta foarte mult, nu este, intr-adevar, o dimensiune usor de evaluat, dar mai precis ca majorarea lui depinde de crearea de locuri de munca, de cresterea productivitatii, care la randul lor depind de investitii de capital, inovatie, spirit antreprenorial, calificarea fortei de munca etc”, a precizat guvernatorul.
Isarescu a explicat ca avansul economic nu depinde decat in anumite situatii de stimularea cererii prin majorarea deficitelor fiscale. Astfel, in anumite faze ale ciclului economic, cresterea PIB se poate obtine prin impulsuri fiscale care sa stimuleze cererea, dar numai cand economia este in recesiune, nu cand creste la un nivel aproape de potential.
„Acum probabil ca ar trebui stimulati, cu masura si dupa analize atente de impact, factorii care duc la cresterea investitiilor, la cresterea productivitatii, la crearea de locuri de munca”, a mai spus seful bancii centrale.
El a reiterat ideea ca dimenisunea pachetului de masuri fiscale prevazute in Codul Fiscal este de proportii prea mari, mai ales daca sunt aplicate in acelasi timp, cu impact major asupra economiei din perspectiva deficitului creat.
„Consiliul de Administratie al BNR s-a pronuntat in unanimitate in ceea ce priveste pachetul celor sase masuri de reducere de taxe, care inseamna un deficit cumulat de circa 2,3% din PIB. Acest impact nu este deloc mic, cum apare la prima vedere, pentru ca 2 (doi) este o cifra mica. Impactul acestor masuri duce deficitul bugetar spre 3%, fata de 1% in prezent, fara a lua in calcul eventuala majorare a cheltuielilor salariale, a pensiilor, a cheltuielilor cu infrastructura, cu situatia din agricultura”, a mentionat Isarescu.
Partidele parlamentare se vor intalni pe 20 august pentru consultari privind reexaminarea Codului Fiscal, care urmeaza sa fie votat in sesiunea extraparlamentara programata sa inceapa pe 24 august. Parlamentul va fi convocat intr-o sesiune extraordinara in perioada 24-26 august pentru a discuta cererea presedintelui Iohannis de reexaminare a Codului Fiscal.
