Cele mai multe dintre autoritatile locale cresc anul urmator impozitul pe locuinta platit de populatie cu 25%, in timp ce pentru cladirile detinute de persoane fizice si utilizate in activitati economice, precum sedii PFA, firme sau cabinete majorarea este de pana la 2.500%, potrivit unui studiu, transmite Mediafax.
Analiza realizata de consultantii fiscali Dragos Patroi si Adrian Benta impreuna cu expertul contabil Robert Croitoru are in vedere principalele 50 localitati care au facut publice proiectele de hotarare pentru taxele locale aplicabile in anul 2016, deoarece nu toate unitatile administrative au putut sa puna in aplicare prevederea din Codul fiscal, fie din lipsa primarului, fie din lipsa Consiliului local, fie din alte cauze. Autoritatile locale au avut obligatia ca pana pe data de 7 noiembrie sa adopte procentele de impozitare pentru locuinte valabile in anul 2016.
„Pentru prima data in ultimii 25 ani impozitul pe locuinte nu mai tine cont de calitatea proprietarului persoana fizica sau persoana juridica ci de scopul utilizarii cladirii. Astfel, impozitele sunt structurate in categoriile: folosirea cladirii in scop rezidential/locuinta, cu cote de impozitare intre 0,08% si 0,2%; folosirea cladirii in activitati economice (sedii PFA, sedii firma, cabinete etc) cu procente de impozitare intre 0,2% si 1,3%, cu conditia ca aceste cladiri sa fie reevaluate/construite/ achizitionate in ultimii 5 ani; folosirea cladirii in activitati economice dar constructia nu este reevaluata in ultimii 5 ani, cand procentul este de 2% din valoarea cladirii”, se arata in studiu.
in plus, prin noul Cod fiscal baza impozabila pentru constructii creste dupa cum urmeaza: valoarea metrului patrat de constructie in anul 2016 este de 1.000 lei/metru patrat, cu o crestere de 6,95% fata de valoarea de 935 lei/ metru patrat din anul 2015; cresterea indicelui de majorare a valorii constructiei pentru masurarea la exterior la procentul de 40%, respectiv la o valoare a indicelui de 1,4 fata de o valoare a indicelui aplicabila in 2015 de 1,2 cand procentul de actualizare era de 20%; autoritatile locale pot majora cu pana la 50% aceste procente.
Astfel, cresterea pentru anul urmator in cazul cladirilor nerezidentiale nereevaluate in ultimii 5 ani se situeaza la 2.493% in cazul tuturor celor 50 de localitati. Pentru cladirile folosite in activitati economice si care nu au fost reevaluate in ultimii cinci ani, majorarea impozitului variaza de la 249,32% in cazul unor lcoalitati precum Bucuresti, Iasi, Craiova sau Brasov la 1.869,86% in Ramnicu Valcea, Calarasi, Turda si Campina.
Impozitele pentru cladirile rezidentiale vor fi anul urmator mai mari cu pana la 25%, urmand sa se situeze anul urmator la 0,1% in cele mai multe dintre cele 50 de localitati analizate.
Cel mai redus nivel al impozitului pentru cladirile rezidentiale se va situa anul urmator la 0,8%, in Iasi, Constanta, Craiova, Pitesti, Sibiu, Baia Mare, Buzau, Botosani, Piatra Neamt, Bistrita, dupa ce aceste localitati au mentinut nivelul din 2015.
Impozite mai mari de 0,1% vor plati doar locuitorii din Turda – 0,3% (in urcare cu 275%), Tecuci – 0,2% (150%) si Arad – 0,12% (50%). in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si alte localitati, impozitul se va situa la 0,1%, dupa o majorare, in cele mai multe cazuri, de 25% fata de anul trecut.
Cele mai mici impozite pentru cladirile nerezidentiale reevaluate in ultimii cinci ani se situeaza la 0,2% (in urcare cu 249,32% fata de anul anterior) in localitati precum Bucuresti, Iasi, Craiova, Brasov, Ploiesti, Braila, Pitesti, Baia Mare, Buzau, Piatra Neamt. Maximele pe acest segment vor fi consemnate in Ramnicu Valcea, Calarasi, Turda si Campina – toate cu 1,5%, dupa majorari de 1.869,86%.
Astfel, pentru constructiile destinate folosirii rezidentiale, tendinta primariilor a fost sa utilizeze, in principiu, aceleasi procente de impozitare si in anul 2016 insa impozitele cresc pe seama majorarii valorii metrului patrat de constructie, si dupa caz, a modului de masurare a exterior a cladirii, situatie aplicabila pentru toate locuintele din blocuri de persoane, cand masurarea la exterior a constructiei ar presupune intrarea in incinta vecinului, noteaza autorii studiului.
Pentru constructiile cu destinatie economica, in foarte putine cazuri primariile au aplicat nivelul minim de impozitare, mergand catre procentul maxim. in plus, in mai multe cazuri s-a aplicat si o majorare din cea permisa autoritatilor locale, de 50%.
In cazul constructiilor nereevaluate in ultimii 5 ani sau dobandite anterior unei perioade de 5 ani este impusa o cota de impozitare de 2% din valoarea statistica a constructiei, majorata fata de anul curent prin cresterea valorii impozabile a unui metru patrat de constructie si a modului de masurare a exteriorului.
Studiul acopera impozitele pe locuinte pentru un numar de peste 7 milioane de persoane, avand ca sursa a datelor ultimul recensamant al populatiei, calculele matematice putand sa suporte modificari in functie de valoarea de piata a constructiei, daca se efectueaza reevaluari, importanta fiind tendinta.
in acest sens, se observa ca autoritatile locale au pastrat, in general, procentul mediu de impunere de 0,1% pentru cladirile cu destinatie locuinta, impozitand insa foarte aspru persoanele fizice ce desfasoara activitati economice cand constructiile sunt reevaluate/ dobandite in ultimii 5 ani, avand o crestere de impozitare de circa 10 ori fata de impozitul din anul curent si o crestere de impozit de circa 25 de ori daca constructiile nu sunt reevaluate/ dobandite in ultimii 5 ani.
