Modul in care Comisia Europeana a gestionat programele de asistenta acordate tarilor afectate de criza financiara din 2008 a fost unul slab si inconsistent, se arata intr-un raport publicat marti de Curtea Europeana de Conturi, informeaza Reuters.
Auditorii au analizat modul in care Comisia a gestionat asistenta financiara acordata pentru cinci state membre: Ungaria, Letonia, Romania, Irlanda si Portugalia. Potrivit constatarilor, programele de asistenta si-au indeplinit obiectivele, in pofida lipsei de experienta a Comisiei, deoarece tarile care au beneficiat de aceste programe au redus deficitele si au adoptat reforme structurale. Cu toate acestea, raportul identifica totodata patru puncte problematice principale legate de modul in care Comisia a gestionat criza: abordarile diferite utilizate, controlul limitat al calitatii, monitorizarea deficitara si neajunsuri legate de documentatie, anunta Agerpres.
‘Curtea a identificat mai multe exemple de tari care nu au fost tratate in acelasi mod, desi se aflau intr-o situatie comparabila. in cazul anumitor programe, conditiile pentru acordarea asistentei au fost mai putin stricte, respectarea lor devenind astfel un exercitiu mai usor. Reformele structurale solicitate nu au fost intotdeauna proportionale cu problemele intampinate sau au urmat traiectorii complet diferite. tintele de deficit ale unor tari au devenit mai permisive decat ceea ce parea sa fie justificat de situatia economica’, se arata in raportul Curtii Europene de Conturi.
in consecinta, Curtea Europeana de Conturi recomanda Comisiei sa stabileasca, la nivelul institutiei, un cadru care sa permita mobilizarea rapida a personalului si a expertizei sale in cazul in care se contureaza un program de asistenta financiara, sa controleze intr-un mod mai sistematic calitatea procesului sau de elaborare a previziunilor, sa amelioreze modul de tinere a evidentelor si sa acorde atentia cuvenita acestui aspect in contextul controlului de calitate, sa includa in memorandumurile de intelegere variabile pe care sa le poata colecta in intervale de timp scurte, sa faca o distinctie intre diferitele conditii in functie de importanta lor si sa vizeze reformele cu adevarat esentiale, sa asigure o mai mare transparenta a procesului de administrare a datoriei, sa analizeze in mod mai aprofundat aspectele-cheie ale ajustarii in diferitele tari dupa inchiderea programelor.
La randul sau, Executivul comunitar considera ca abordarea sa a fost una corecta. ‘Credem ca continutul programelor nu ar trebui standardizat. Flexibilitatea este de dorit avand in vedere diversitatea conditiilor economice, politice si administrative existente in diferite tari’, a declarat purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Annika Breidthardt.
Criza financiara a lovit UE in 2008 incepand cu tarile care nu erau membre ale zonei euro precum Ungaria, Romania si Letonia, care au primit ajutor de la facilitatea balantei de plati a Comisiei Europene, majorata ulterior la 50 de miliarde de euro. Pentru Irlanda si Portugalia, tari din zona euro, Comisia a alocat 60 de miliarde de euro prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate Financiara. De asemenea, guvernele din zona euro au oferit un sprijin suplimentar de 440 miliarde de euro sub forma Fondului European de Stabilitate Financiara.
