Este legala sau nelegala urmarirea angajatilor de catre angajatori? Aceasta este una dintre temele importante de dezbatere publica ridicate recent – astfel incat Casa de Avocatura Ionescu si Sava considera necesare cateva scurte precizari referitoare la monitorizarea activitatii angajatilor la locul de munca de catre angajatori. Problema a devenit actuala in urma recentei pronuntari a Curtii Europene a Drepturilor Omului a unei hotarari in care se constata neincalcarea art. 8 (dreptul la respectarea vietii private si de familie) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului – Cauza Barbulescu impotriva Romaniei.
In aceasta speta s-a constatat ca acele conversatii ale salariatului din timpul orelor de munca pot fi monitorizate de angajatori, neincalcandu-se dreptul la respectarea vietii private si a corespondetei atunci cand se face in cadrul unei proceduri disciplinare, pentru a demonstra incalcarea de catre angajat a Regulamentului de ordine interioara. Aceasta hotarare nu stabileste cu titlu general legalitatea supravegherii in mod nelimitat pe durata timpului de munca a angajatilor, cum gresit a retinut in unele cazuri presa romana, ci doar raportat la circumstantele cauzei incidente.
Astfel, angajatorii nu au un drept nelimitat de a-si supraveghea angajatii, dar in anumite situatii, acest lucru este acceptabil; Curtea constatand ca nu este nerezonabil pentru un angajator sa doreasca sa verifice daca angajatii isi indeplinesc sarcinile profesionale in timpul orelor de lucru. “Ca urmare a acestei hotarari, nu trebuie sub nicio forma sa se creeze falsa perceptie in randul angajatorilor in sensul legalitatii supravegherii preventive sau continue a angajatilor. in ceea ce priveste dispozitivele personale ale angajatilor, lucrurile sunt clare, acestea nu pot fi monitorizate”, declara Beatrice Stoica, avocat Casa de Avocatura Ionescu si Sava.
Pe de alta parte, din punct de vedere legal, angajatorul are dreptul de a supraveghea modul in care sunt folosite echipamentele sale si de a monitoriza activitatea desfasurata prin intermediul acestora, insa acesta trebuie sa isi informeze salariatii privind instalarea unui astfel de soft si sa precizeze drepturile si obligatiile in ceea ce priveste utilizarea calculatorului la locul de munca printr-o anexa la contractul de angajare sau prin Regulamentul intern, opineaza specialistii Ionescu si Sava.
In principiu, in fata instantelor in care s-au invocat astfel de probleme, s-a distins intre situatia in care angajatii nu au fost informati cu privire la posibilitatea de monitorizare, in acest caz, considerandu-se ca supravegherea constituie o ingerinta inacceptabila in viata privata a persoanei si situatia in care angajatii au fost in cunostinta de cauza cu privire la posibilitatea supravegherii persoanei sau a monitorizarii corespondentei. “Ca urmare, consideram ca, in principial, problema supravegherii angajatilor referitoare la utilizarea internetului trebuie sa faca obiectul unei dispozitii speciale din regulamentul intern sau, dupa caz, din contractul de munca, in caz contrar, orice monitorizare ar putea fi considerata, in imprejurari concrete, drept o incalcare flagranta a legii”, declara Beatrice Stoica.
Cazul analizat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului priveste un cetatean roman angajat la o companie privata ca inginer, care la cererea angajatorului sau a creat un cont de Yahoo Messenger pentru a raspunde intrebarilor clientilor. Dupa ce angajatorul l-a anuntat ca mesajele sale de pe Yahoo Messenger au fost monitorizate timp de cateva zile si ca inregistrarile arata ca a folosit internetul in scopuri personale, contrar reglementarilor interne, comunicand cu fratele si logodnica acestuia, reclamantul a raspuns in scris ca a folosit Yahoo Messenger doar in scopuri profesionale, negand afirmatiile angajatorului. Reclamantul s-a plans in fata instantelor nationale ca decizia angajatorului sau de a-i desface contractul de munca a fost nelegala, prin acest fapt incalcandu-i dreptul sau la respectarea vietii private si a corespondentei.
„Ziua Europeana a Protectiei Datelor” se celebreaza in fiecare an, pe data de 28 ianuarie, de catre toate statele membre ale Consiliului Europei.