Banca Nationala a Romaniei a modificat prognoza privind nivelul inflatiei la finalul acestui an, de la 1,1%, la 1,4%. Pana in luna mai a acestui an, inflatia va ramane in plaja negativa, fiind inca influentata de extinderea reducerii de TVA la toate alimentele si serviciile alimentare si va creste usor in a doua parte a anului.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, atrage insa atentia asupra pericolului reprezentat de cresterile salariale care nu se bazeaza pe cresteri de productivitate. Pe de alta parte, Institutul National de Statistica a publicat rata anuala a preturilor de consum care, pentru luna ianuarie 2016 a ajuns la un record negativ, de -2,1%. Cel mai mult au scazut anul trecut preturile la alimente, consemnandu-se o diferenta medie de peste 6%, intre decembrie si – respectiv – ianuarie 2015! Despre evolutia inflatiei in Romania, am stat de vorba cu analistul economic Constantin RUDNITCHI.
* Cum apreciati prognoza BNR privind inflatia din acest an?
Putem intelege cat de mult isi doreste Banca Nationala revenirea la o inflatie pozitiva chiar din cateva remarci facute de Guvernatorul BNR, cu ocazia prezentarii raportului asupra inflatiei. ”Avem mai multe preturi care cresc, decat preturi care scad. De aceea, nu sunt de blamat cei care percep preturi in crestere” – a afirmat Mugur Isarescu. Este un semnal pe care Guvernatorul il transmite indirect spunand, cu alte cuvinte, ca o crestere de preturi nu este totdeauna cel mai rau lucru pentru economie. in ceea ce-i priveste pe consumatori, pe oamenii de rand, avem o declaratie aproape istorica a Guvernatorului, care spune: „oamenii au si propria perceptie asupra preturilor”. Este o declaratie in premiera, daca ne gandim ca ani de zile Mugur Isarescu s-a raportat la abordarea strict statistica a preturilor, in vreme ce comentatorii si analistii au facut referiri si la perceptia subiectiva asupra inflatiei. Asa se intampla in vremuri de deflatie.
* Adica, se poate spune ca avem deflatie?
Termenul utilizat de BNR este cel de „inflatie negativa”, nu se refera la deflatie, pentru ca – in manual – „deflatia” inseamna mai mult decat o scadere a preturilor, ci aceasta trebuie sa fie insotita si de o stagnare economica sau de o crestere anemica. insa, noi avem o crestere economica relativ mare – am vazut, de 3,7 la suta – si avem in plus o crestere per total economie a consumului de aproximativ 9 la suta. Deci, noi suntem intr-o situatie atipica, astfel incat se vorbeste despre inflatie negativa, nu de deflatie, cu toate ca – in esenta – eu as pronunta cuvantul „deflatie”! Situatia este salvata, insa, de cresterea economica si de consum. Deci, ne aflam intr-o situatie destul de atipica, dar explicabila, iar economia romaneasca nu a mai trecut prin asa ceva in ultimii 25 de ani. Asadar, Romania se afla intr-o situatie atipica: inflatie negativa, dar o crestere economica relativ mare si un substantial spor al consumului. Scaderile statistice de preturi duc, insa, la ambalarea cresterii economice. si nu numai scaderea preturilor, ci si relaxarea fiscala, precum si cresterea salariilor, dar si a creditarii. Acestea sunt motoarele cresterii economice si a consumului…
* Cum apreciaza Banca Nationala ca va ajunge inflatia de la minus, la plus, in acest an?
Raportul BNR spune ca acest lucru se va intampla pe baza a trei influente semnificative. Prima influenta majora este cea a preturilor alimentare. Este de asteptat ca, incepand cu luna iunie, efectul de baza (adica, baza de raportare scazuta prin introducerea anul trecut in vara a TVA redus la alimente, sa se piarda). Mai pe inteles, reducerile de preturi datorate TVA nu se vor mai vedea in inflatie, mai ales ca si BNR estimeaza ca va exista o crestere medie cu 5% a preturilor alimentelor. in al doilea rand, inflatia va spori si de la cresterea preturilor reglementate, adica gazele naturale, energia electrica si energia termica. in fine, o alta cale de stimulare a inflatiei va veni de la marfurile din import. Devalorizarea mai mult sau mai putin accentuata a monedei nationale, in raport cu moneda europeana, va duce la scumpirea importurilor. Mai trebuie remarcat si faptul ca produsele din tutun si combustibilii vor duce anul acesta la scaderea indicelui preturilor de consum. Deci, asteptarile sunt ca preturile benzinei si motorinei sa fie in continuare in scadere.
Insa, ar putea exista – sa zicem – surprize cu privire la prognoza Bancii Nationale, pentru ca si in ultimii ani au existat astfel de estimari, prognoze de inflatie, de fapt, care nu au fost confirmate in totalitate. Iar, in acest an, estimarile pot fi date peste cap – in sensul ca ar putea fi o cifra mai mica a inflatiei – din doua motive. Pe de o parte, ar fi evolutia cursului de schimb. Daca importurile nu se vor scumpi atat de mult cat estimeaza Banca Nationala (adica, daca euro nu va creste asa de mult), iar – pe de alta parte – impactul liberalizarii tarifelor la energie la jumatatea acestui an ar putea sa nu aiba efectul prognozat, deoarece se constata o scadere a consumului de energie, dupa cum arata datele statistice. Ori, daca populatia isi scade consumul de energie, cresterea tarifelor nu va avea acelasi impact inflationist. (Daniel Negut)
