București, 12 decembrie 2017. În urma anunțului recent al grupului Allianz de a achiziționa 11,34% din acțiunile Euler Hermes, participația Allianz ajungând astfel la 74,34%, Standard & Poors a revizuit pozitiv ratingul Euler Hermes de la AA- la AA, cu perspectivă stabilă. Euler Hermes devine astfel parte centrală a grupului Allianz. În studiul lor actualizat, S & P reiterează perspectivele de creștere puternică a Euler Hermes cât și rolul tot mai important al Euler Hermes în cadrul Grupului Allianz și în strategia lor de diversificare. În prezent, Euler Hermes România deține 12% din expunerea sa concentrată în sectorul retail. În acest context, vine și studiul său făcut pe piața de retail din România. Conform studiului realizat de Euler Hermes în ceea ce privește piața de retail din Romania, aceasta a avut o creștere de 12% în anul 2016. Acest lucru s-a datorat creșterii salariului minim brut (în prezent 1.450 lei), reducerea TVA de la 24% la 19% și ocuparea mai mare a forței de muncă cu 0,16% față de 2015. Creșterea consumului a amplificat dinamica pieței comerciale. Astfel că, în anul 2016 au fost livrați 230.000 de metri pătrați de spații comerciale noi, în creștere cu 40% față de 2015. Și sectorul comerțului a înregistrat un număr record de 240 de magazine noi, dintre care cei mai activi jucători au fost: Profi 134 de magazine, Mega Image 60, Lidl 11 și Kaufland 6. Comercianții s-au concentrat mai mult pe deschiderea magazinelor de proximitate și a magazinelor de format mic. Legislația a menținut pragul obligatoriu de 51% pentru produsele românești în sortimentul total de produse. În prezent piața românească de retail este estimată la 40 miliarde Euro, cu 4 mari jucători, deținând o cotă de 60%: Kaufland, Carrefour, Metro Cash&Carry și Auchan. În 2017, retailerii și-au direcționat eforturile în identificarea unor parteneriate sustenabile cu furnizorii pentru a obține cel mai bun preț de cumpărare și o varietate suficientă a produselor. În România, 85% din produsele vândute în lanțul de comerț sunt de origine mixtă, iar 15% sunt produse locale. Carrefour, Kaufland și alți retaileri au consolidat relațiile cu mai mulți producători locali și au deschis noi centre regionale de logistică (depozite) pentru a sprijini extinderea rețelelor. România este, după Turcia, Rusia, Franța și Italia, în topul țărilor cu creștere de spații comerciale: de la 50 la 100 metri pătrați la mia de locuitori în ultimii 4 ani, dar cu mult sub media europeană. În marile orașe există o creștere a apetitului pentru spațiile de dimensiuni mari în timp ce spațiile stradale rămân în continuare cu un preț de închiriere ridicat. Retailerii (Profi, Penny, Lidl) continuă să dezvolte rețelele mai degraba în orasele mici unde nivelul chiriilor este mai scăzut. Pentru a atrage cât mai mulți clienți, comercianții s-au concentrat pe dezvoltarea unor magazine atractive și mai bine organizate. Acest lucru îi determină pe clienți să petreacă mai mult timp la cumpărături și, totodată, să devină fideli. Selgros a deschis două noi magazine mai prietenoase și mai orientate către client, având sub 4.000 de metri pătrați, Kaufland a început și va termina în 2017 să modernizeze toate magazinele sale și, de asemenea, să deschidă magazine de format mai mic, iar Carrefour a început să remodeleze magazinele Billa. Pentru 2017 au fost anunțați peste 43.000 de metri pătrați de spații comerciale în România. Provocarea anului 2017 a fost creșterea pieței în orașele mici și mijlocii. Statisticile arată că retailul prin lanțurile mari de magazine are o pondere de 62,4% în România (februarie 2017) față de 90% în țările dezvoltate. În acest context, retailul are șanse de creștere cu o concentrare în orașele mai mici (cu mai puțin de 100.000 de locuitori), unde deocamdată comerțul este reprezentat de magazinele stradale. De asemenea, regiunile mai puțin dezvoltate (Moldova) sunt vizate de comercianți precum Lidl, care a anunțat extinderea în această zonă. eMag caută un nou centru logistic, fiind sprijinit în acest demers de dezvoltarea noilor centre regionale de logistică. Carrefour și Kaufland vor extinde și ei centrele de logistică care deservesc magazinele din București. Profi a deschis în 2017 primul centru logistic din Cluj. Pe lângă abordarea de a îmbunătăți aspectele magazinelor, comercianții se concentrează și pe dezvoltarea magazinelor online și oferirea de modalități de plată alternative. Il Paso a declarat că deja a realizat 11% din cifra de afaceri pe mediul online, la polul opus Intersport înregistrând abia 1%, în timp ce Noriel, cel mai mare distribuitor de jucării a declarat că peste 60% din comenzi sunt plasate de pe telefonul mobil și doar 10% sunt plătite prin comerțul electronic. Cărturești (comerciantul de cărți) vizează o creștere de 70% a vânzărilor online. În sectorul alimentar există însă loc pentru creștere: Carrefour, Metro și Selgros au deja platforme online, oferindu-le bunuri clienților printr-un parteneriat cu Bringo – platformă locală de livrare. Odată cu creșterea vânzărilor online, MasterCard a anunțat că 2016 a fost primul an cu cele mai mari plăți POS. În ceea ce privește plățile online, o cotă de 6-7% din comenzile online sunt plătite tot online. Ținând cont de această tendință, magazinele vor trebui să îmbunătățească platformele de comerț electronic, oferind alternative durabile pentru cumpărături și plăți online și mijloace de livrare rapidă și ușoară. Comercianții de talie internațională au accelerat această dezvoltare în 2017 cu Mega Image, Kaufland și Cora intrând pe piața online în 2017. O altă provocare pentru comercianți este diferențierea. Într-o piață concurențială, modalitatea de supraviețuire a vânzătorilor este diferențierea produselor și serviciilor față de concurenți. Așadar, comercianții devin tot mai interesați de colectarea datelor despre clienți și despre preferințele și comportamentul acestora în privința cumpărăturilor, pentru a-și cunoaște clienții și pentru a efectua vânzările vizate. Euler Hermes Romania estimează că evoluția sectorului de retail va continua să fie una pozitivă în 2018 influențată de indicatori macroeconomici pozitivi cât și de recentele modificari fiscale, cu toate acestea creșterea deficitului de cont curent și reapariția presiunilor inflaționiste ar putea atenua potențialul de creștere al comerțului.