În contextul dezbaterii publice din ultimele zile din care a reieșit o înțelegere distorsionată a obiectivelor măsurilor luate de către Guvernul României cu privire la organizarea și desfășurarea activităților de jocuri de noroc din România, asociațiile de profil Romslot, Romanian Bookmakers, Rombet și AOPJNR fac următoarele precizări:
Cea mai importantă clarificare este legată de faptul că industria de jocuri de noroc tradiționale nu a solicitat beneficii fiscale speciale pe perioada pandemiei de Covid-19, ci un minim suport cu scopul de a-și proteja, în primul rând, angajații și familiile acestora într-un moment în care activitatea acestui sector a fost întreruptă total. Reprezentanții industriei de jocuri de noroc au susținut, ca măsură de sprijin, suspendarea taxelor specifice privind exploatarea mijloacelor de joc în perioada în care acestea nu au funcționat, ca urmare a deciziei de suspendare a activității. Este o măsură firească și constituțională, de care au beneficiat și alte sectoare de activitate.
În România, jocurile de noroc reprezintă o activitate de divertisment legală, riguros reglementată, fiind, în acest sens, de multe ori oferită drept exemplu pozitiv pe plan european. Totodată, sectorul jocurilor de noroc, care reunește operatorii de pariuri sportive, de slot-machines, Loteria Română sau cazinourile, asigură 45.000 de locuri de muncă și este un important plătitor de salarii, taxe și impozite, cu taxe directe și indirecte de 600 milioane euro plătite anual la bugetul de stat și un grad de colectare de peste 99%.
Decizia Guvernului de a permite redeschiderea spațiilor care găzduiesc activități de jocuri de noroc a fost luată în urma unor ample analize ale Guvernului României și ale specialiștilor în sănătate, evaluări care au indicat faptul că reluarea acestei activități reprezintă un risc epidemiologic scăzut. În paralel, asemenea altor industrii responsabile, sectorul jocurilor de noroc a pregătit din timp redeschiderea spațiilor destinate jocurilor de noroc, luându-și măsuri speciale de protejare a angajaților și a clienților.
Împreună cu Institutul Național pentru Sănătate Publică, a fost convenit un set de măsuri care au fost deja implementate în locațiile de joc și au în vedere, în cel mai responsabil mod cu putință, siguranța și sănătatea jucătorilor și a angajaților. Printre aceste măsuri se numără punerea la dispoziție a materialelor sanitare de protecție (măști, mănuși), reorganizarea spațiilor de joc în vederea păstrării distanței sociale, asigurarea ventilației corespunzătoare și aerisirea periodică a locațiilor, dezinfectarea de către fiecare angajat a obiectelor din zona de lucru alocată, permiterea accesului clienților doar cu măști de protecție, precum și obligativitatea dezinfectării mâinilor după contactul cu zone cu atingere frecventă.
Suntem o industrie responsabilă, iar măsurile pe care le-am implementat sunt măsuri riguroase, aflate la standardele celor luate și de către industria de jocuri de noroc din plan internațional. Menționăm că și alte state europene au dispus deja redeschiderea spațiilor destinate jocurilor de noroc, printre care Austria, Germania, Franța, Bulgaria, Letonia, Cipru sau Elveția.
Sectorul jocurilor de noroc este unul dintre cele mai puternic afectate de criza Covid-19, activitatea acestuia fiind suspendată în totalitate în intervalul 18 martie – 15 iunie. Redeschiderea, ca și pentru alte sectoare de activitate, a fost una esențială pentru siguranța celor 45.000 de locuri de muncă, aflate într-un real pericol ca urmare a suspendării activității. Practic, prin redeschiderea acestui sector, statul a trecut de la o cheltuială zilnică de 1,5 milioane euro (reprezentând plata aferentă șomajului tehnic al angajaților din sector) la încasări zilnice de 2 milioane euro (directe și indirecte, din taxe și impozite).
„Așa zisele facilități fiscale sau chiar subvenții la care s-a făcut referire în declarațiile politice și în mass-media nu sunt reale. Taxele specifice organizării și desfășurării activității de jocuri de noroc sunt datorate, în avans, de către organizatori în schimbul dreptului de a organiza și exploata această activitate pe o perioadă determinată de timp. Atât timp cât acest drept a fost suspendat de lege, este firesc ca și această obligație de plată să fie suspendată. Reluarea activității vine cu reluarea plății acestor taxe și a tuturor celorlalte taxe și impozite care nu au fost întrerupte și care nu numai că nu sunt mici, dar se plătesc cu o promptitudine de invidiat de către organizatorii de jocuri”, precizează Dan Schwartz, expert fiscal, managing partner al RSM România.
Prin contribuțiile aduse la bugetul de stat, industria de jocuri de noroc susține deopotrivă și entitățile culturale, mai exact 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc este direcţionat anual către Fondul cinematografic. Suspendarea activității industriei a afectat implicit acest sprijin.
“Reluarea activității vine cu reluarea plății acestor taxe și a tuturor celorlalte taxe și impozite, a căror plată nu a fost întreruptă și care nu numai că nu sunt mici, dar se plătesc integral și la termenele legale. Nu trebuie uitat că industria de gambling este una dintre cele mai reglementate și supravegheate activități economice în Romania și în Uniunea Europeană iar efectele negative pe care le poate avea lipsa unor măsuri cu caracter temporar dar care să corecteze dezechilibrele provocate de suspendarea activității pe perioada stării de urgență și alertă poate avea efecte negative în ceea ce privește colectarea taxelor la bugetul statului, creșterea șomajului și apariția unor activități similare desfășurate în paralel, dar în afara legii”, a detaliat Schwartz.
Pe aceeași linie a implicării în comunitate a industriei jocurilor de noroc, companiile din sector au susținut, prin importante donații de bani, materiale și echipamente, efortul statului și al spitalelor din România de combatere a răspândirii virusului SARS Cov-2.
