Săptămâna de conștientizare a Rezistenței la antimicrobiene (WAAW): Medicii cer măsuri pentru controlul folosirii antibioticelor în automedicație și a eliberării acestora fără prescripție medicală

• Societățile medicale solicită alinierea unor ghiduri de bună practică pentru tratarea infecțiilor de sezon ale căilor respiratorii și implementarea unui program de măsuri
• 40% dintre adulții români chestionați în cadrul unui studiu au luat antibiotice pentru o afecțiune de tract respirator precum durerea în gât, în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 episoade de răceală și gripă

București, 21 noiembrie 2022 – Cu ocazia Săptămânii dedicate conștientizării Rezistenței la antimicrobiene (WORLD ANTIMICROBIAL AWARENESS WEEK), marcată anual în perioada 18-24 noiembrie, Societatea Română de Rinologie, Societatea Națională de Medicina Familiei și Colegiul Farmaciștilor din România, cu sprijinul Reckitt, continuă campania de  educare a populației cu privire la folosirea corectă a antibioticelor și cer implementarea unor ghiduri de bună practică pentru tratarea corectă a răcelilor comune și a durerilor în gât.

Astfel, în cadrul unei dezbateri (https://www.youtube.com/watch?v=m-HqVo3GtC0&t=43s) la care au participat principalii factori de decizie, printre care Ministrul Sănătății – Prof. Dr, Alexandru Rafila, Președintele CNAS – Andrei Baciu, Președintele ANMDMR – Farm. Răzvan Prisada și 8 societăți medicale, inițiatorii campaniei au pus în discuție următoarele propuneri pentru prevenirea și combaterea rezistenței la antimicrobiene:

• Implementarea unui program național de măsuri care să ducă la un control sporit în relația pacienților cu profesioniștii din domeniul sănătății, medici și farmaciști, pentru limitarea utilizării antibioticelor în automedicație și a eliberării acestora fără prescripție medicală.
• Educarea și consilierea corectă a pacienților pentru a înțelege riscurile utilizării antibioticelor când acestea nu sunt necesare.
• Alinierea principalelor societăți medicale implicate în gestionarea celor mai frecvente infecții respiratorii pentru aplicarea unui ghid terapeutic comun pentru tratamentul infecțiilor de căi respiratorii superioare (ICRS).
• Un program de instruire a personalului din farmacii

“90% din infecțiile de tract respirator sunt virale, deși toată lumea crede că sunt bacteriene și trebuie să le tratăm cu antibiotice. Avem o problemă de sănătate publică, de aceea este important să vedem cum sensibilizăm corpul medical să nu mai cedăm unor presiuni ale pacienților, să nu mai practicăm o medicină defensivă, mai ales când este vorba de copii bolnavi”, a declarat Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu, Secretar General Societatea Română de Rinologie.

“Ar trebui identificate zonele sensibile, de unde vine această recomandare în exces. Este nevoie de educarea pacienților și este important să îi învățăm cum să se trateze corect. Pandemia a adus o practică haotică cu privire la consumul de antibiotice care se reflectă și în acest moment”, a declarat Daciana Toma, medic de familie, Vicepreședinte SNMF.

“Rețetele de antibiotice reprezinta 17% din rețetele care ajung în farmacii într-o perioada de sezon rece, conform unul studiu realizat de Colegiul Farmacistilor din România în 2022. Rețetele pentru infecții de tract respirator reprezentau aproximativ 50%, o bună parte dintre ele nu avea menționat diagnosticul, un lucru de nedorit”, a declarat Farm. Anca Crupariu, reprezentant Colegiul Farmaciștilor din România.

În 2019, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese la nivel global care au fost asociate cu rezistența la antibiotice (din care 1,3 milioane de decese au fost atribuite direct acesteia)[1]. Folosirea incorectă de antibiotice alimentează rezistența antimicrobiană, aceasta fiind a treia cauză de deces la nivel mondial[2]. Studiul Attitudes, perceptions and knowledge regarding Antibiotic use for Respiratory illness and antibiotic resistance in Romania: an observational, questionnaire-based study results, realizat cu sprijinul  Parteneriatului Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) și publicat Jurnalul Român de Rinologie în Septembrie 2023, dezvăluie amploarea abuzului de antibiotice în infecțiile de tract respirator. Studiul a constatat că 40% dintre adulții chestionați au luat antibiotice pentru o afecțiune de tract respirator precum durerea în gât în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 episoade de răceală și gripă. Studiul, realizat pe 1.000 de persoane adulte din România, arată că în ultimele 6 luni cele mai întâlnite simptome cu care s-au confruntat respondenții au fost nasul înfundat, durerea în gât, strănutul, și rinoreea. Mulți români încă folosesc antibiotice pentru simple răceli sau dureri în gât și nu au încredere că pot scăpa de simptomele răcelii sau gripei fără antibiotice.

Date cheie din studiul citat anterior, respondenți 18–64 de ani³:

• 72% cred că sunt destul de bine informați despre modul în care antibioticele acționează asupra bolilor respiratorii;
• 52% consideră că antibioticele ucid virusurile; 47% cred că antibioticele sunt eficiente pentru durerile în gât; 48% cred că antibioticele ameliorează durerea;
• 45% sunt de acord că ar trebui păstrate antibioticele rămase pentru data viitoare când familia se îmbolnăvește;
• 40% cred că antibioticele ar trebui să fie disponibile la cerere de la farmacie, iar 34% consideră că nu au suficiente cunoștințe pentru a trata bolile respiratorii fără antibiotice;
• 64% au obținut antibioticul de la un profesionist în domeniul sănătății

Despre World Antimicrobial Awareness Week (WAAW):

Anual, în perioada 18-24 noiembrie, este marcată la nivel global săptămâna dedicată conștientizării rezistenței antimicrobiene. Rezistența antimicrobiană (RAM) apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții nu mai răspund la agenții antimicrobieni. Ca urmare a rezistenței la medicamente, antibioticele și alți agenţi antimicrobieni devin ineficienţi, iar infecţiile devin dificil sau imposibil de tratat, crescând riscul de răspândire a bolii, a creșterii severității bolii și chiar de moarte.

Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical. Antibioticele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor. Din nefericire, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani, iar folosirea neadecvată a lor a dus la creșterea alarmantă a rezistenței la aceste medicamente. Experții la nivel mondial atrag atenția că, fără acțiuni constante de conștientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an. Ceea ce înseamnă că la fiecare trei secunde vom pierde un om, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății4. Dezvoltarea unui nou antibiotic poate dura 10-15 ani și implică anumite costuri ce depășesc 1 miliard USD5. În 2019, OMS a identificat 32 de antibiotice aflate în dezvoltare clinică ce se adresează listei OMS de agenți patogeni prioritari și doar 6 din cele 32 au fost clasificate ca inovatoare. Lipsa accesului la antimicrobiene de calitate rămâne o problemă majoră6.

[1] https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)02724-0/fulltext

[2] https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)02724-0/fulltext

3. 3. Sarafoleanu, Codrut & Raluca, Enache. (2023). Attitudes, perceptions and knowledge regarding antibiotic use for respiratory illness and antibiotic resistance in Romania: an observational, questionnaire-based study results. Romanian Journal of Rhinology. 13. 144-157. 10.2478/rjr-2023-0023.