Fostul premier Adrian Nastase a fost achitat, joi, de catre inalta Curte de Casatie si Justitie pentru faptele de coruptie imputate de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie. De asemenea, au fost achitati si Ioan Melinescu si Ristea Proboi, pentru complicitate la fapte de coruptie.Decizia poate fi contestata la completul de cinci judecatori al ICCJ.
inalta Curte de Casatie si Justitie a incheiat in 24 noiembrie cercetarea judecatoreasca in cazul „Matusa Tamara”. Instanta anunta atunci ca in 7 decembrie se va pronunta asupra acuzelor aduse de catre Directia Nationala Anticoruptie fostului premier Adrian Nastase, consilierului acestuia Ristea Priboi si fostului sef al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB) Ioan Melinescu.in 7 decembrie, instanta a amanat pentru 15 decembrie pronuntarea in acest dosar.
Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, ca este convins ca instanta il va achita pe Adrian Nastase in dosarul „Matusa Tamara”, el precizand ca intreg partidul il apreciaza pe fostul premier si este alaturi de el.
„Eu nu-mi pun problema ca Adrian Nastase nu va fi achitat maine. Sunt convins ca instanta maine il va achita. Am toata speranta ca instanta a inteles ca este un dosar politic si sunt alaturi de Adrian Nastase”, a precizat Dragnea, pentru MEDIAFAX.
Hotararea din acest proces va fi prima din cele trei cazuri deferite justitiei de catre DNA in care este acuzat Adrian Nastase, fost prim-ministru si fost presedinte al Camerei Deputatilor.
Adrian Nastase a fost trimis in judecata de catre DNA pentru dare de mita, Ioan Melinescu, presedinte al ONPCSB intre anii 2001-2004, pentru sustragere sau distrugere de inscrisuri, luare de mita si divulgare de informatii, iar Ristea Priboi, consilier al fostului prim-ministru, fost deputat in perioada 2000-2004, pentru complicitate la luare de mita si la dare de mita.
Procurorii au stabilit ca, in noiembrie 2000, Ioan Melinescu, in calitate de membru al Plenului Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, i-ar fi contactat, cu sprijinul persoanei denuntatoare, pe Ristea Priboi si pe Adrian Nastase, carora le-ar fi comunicat ca, in cadrul institutiei in care isi desfasura activitatea, se afla in lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, o lucrare avand ca obiect depunerea in numerar a unei sume de 400.000 de dolari intr-un cont bancar avand-o ca titular pe Daniela Nastase, sotia lui Adrian Nastase.
Atunci, Melinescu i-ar fi promis lui Nastase ca va bloca lucrarea pana dupa alegerile din decembrie 2000, sugerand ca acest dosar trebuie sa dispara. Nastase Adrian s-a declarat de acord cu propunerea respectiva, aratand ca urmareste aceasta finalitate, sustineau procurorii.
„Ca urmare a acestei intelegeri, dupa numirea sa, la data de 28 decembrie 2000, in functia de prim-ministru al Guvernului Romaniei, Nastase Adrian a determinat, in prima sedinta de guvern, emiterea HG 1399/30 decembrie 2000, pe care a si semnat-o in calitate de prim-ministru. Prin respectiva hotarare a fost numit in functia de presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor Melinescu Ioan, fiind revocat fostul presedinte Cucu Adrian, precum si unul dintre membrii Plenului (care se ocupa de coordonarea verificarilor legate de provenienta si circumstantele depunerii sumei de 400.000 de dolari in contul Danielei Nastase)”, sustine DNA.
Dupa numirea in functie, „Melinescu Ioan a sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Nastase Daniela), si a inmanat-o, in prezenta denuntatorului, lui Priboi Ristea, consilier al primului ministru Nastase Adrian, cu scopul de a-i fi remisa acestuia din urma”, spun procurorii anticoruptie.
„Ca urmare a numirii in aceasta functie, abuzand de prerogativele ce-i erau conferite, precum si de lipsa unor reglementari stricte cu privire la circuitul lucrarilor in cadrul Oficiului, Melinescu Ioan a sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Nastase Daniela), si a inmanat-o, in prezenta denuntatorului, lui Priboi Ristea, consilier al primului ministru Nastase Adrian, cu scopul de a-i fi remisa acestuia din urma. Cercetarile efectuate in cauza au relevat ca intrevederile si discutiile purtate intre invinuitii Melinescu Ioan, Priboi Ristea si Nastase Adrian, la care a participat si denuntatorul s-au desfasurat fie in biroul lui Priboi Ristea, fie la cabinetul lui Nastase Adrian. Probatoriul a aratat ca verificarile cu privire la provenienta sumei de 400.000 USD ajunsa in contul Danielei Nastase, efectuate de ONPCSB (sub coordonarea acelui membru al plenului care avea sa fie demis prin HG de Nastase Adrian) au stabilit ca veniturile nu justificau suma depusa. Circumstantele depunerii sumei de 400.000 USD de catre o alta persoana, in contul Danielei Nastase si justificarea provenientei acestor bani si a scopului platii au ridicat semne de intrebare cu privire la legalitatea tranzactiei. Conform unui contract de vanzare-cumparare anexat de catre depunator reiesea ca suma de 400.000 USD, depusa in numerar, provenea din vanzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri si a altor bunuri de valoare de catre matusa Danielei Nastase, pe nume Cernasov Tamara care avea imputernicire in contul personal al Danielei Nastase deschis la Bank Austria Creditanstalt. Conform acestui document, s-ar presupune ca 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba, Rousseau, Iser, Popescu, Bancila, Baraschi, Vermont, 3 manuscrise englezesti pe pergament din perioada 1784-1827, vase Doum Nancy si Lalique, obiecte valoroase de mobilier si 30 piese bijuterii aur totalizand cca. 600 grame s-au aflat in apartamentul de bloc al Tamarei Cernasov, in varsta de 91 de ani, care locuia singura. Dovezi certe ca aceste bunuri s-au aflat in posesia si proprietatea vanzatoarei nu exista insa, intrucat aceasta nu a prezentat notarului public niciun document care sa ateste dobandirea bunurilor respective, ci numai o declaratie de buna credinta”, nota DNA in actul de acuzare.
in 18 ianuarie 2006, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a sesizat organele de urmarire penala cu privire la disparitia lucrarii numarul S3439/1999.
in 31 mai 2007, dosarul „Matusa Tamara” a fost trimis instantei supreme pentru judecare.
in 15 aprilie 2008, ICCJ a retrimis cazul la Directia Nationala Anticoruptie pentru refacerea urmaririi penale. in motivarea deciziei de restituire la procurori a dosarului „Matusa Tamara”, judecatorii inaltei Curti de Casatie si Justitie au tinut cont de decizia Curtii Constitutionale 665/2007 privind raspunderea ministeriala si de prevederile articolului 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil. „Curtea retine ca rezolutia din 24 mai 2006 prin care s-a dispus in cauza inceperea urmaririi penale, fiind conforma unor dispozitii legale cu privire la care s-a constatat ca sunt contrare legii fundamentale, nu poate fi mentinuta”, se arata in motivarea judecatorilor instantei supreme.
in 20 octombrie 2009, dupa ce s-a cerut avizul Parlamentului de cercetare a deputatului Adrian Nastase, dosarul a ajuns din nou la instanta suprema.
in 2 martie 2010, ICCJ a suspendat judecarea procesului, pentru ca judecatorii Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra legalitatii unor texte de lege, invocate in proces de avocatul lui Ion Melinescu, exeptii respinse de instanta constitutionala.
Astfel, in 26 ianuarie 2011, dezbaterile in proces s-au reluat, fiind incheiate in 24 noiembrie.
in 20 ianuarie 2006, Adrian Nastase, care detinea atunci presedintia Camerei Deputatilor, declara ca nu are cunostinta si nu poate aprecia cine ar fi putut sustrage acte din dosarul aflat la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, dar sustinea ca din documentul pierdut apar in presa facsimiluri folosite impotriva sa. „Cred ca cei care folosesc aceste extrase sunt mai in masura decat mine sa dea detalii despre disparitia acestui dosar”, afirma Nastase intr-un comunicat.
Potrivit politicianului, imputarile care i se aduc in presa sunt, din aceste considerente, nefondate, reprezentand un nou atac la adresa familiei sale.
Nastase preciza ca in luna decembrie 2004 a solicitat, impreuna cu sotia sa, Oficiului National de Prevenire si Combatere
a Spalarii Banilor sa i se comunice daca detine informatii privind „suspiciuni referitoare la operatiuni suspecte de spalare a banilor”.
Potrivit lui Nastase, din raspunsul pe care l-a primit tot in luna decembrie 2004 rezulta ca nu au existat niciun fel de indicii privind prezumtiva implicare a sa si a sotiei sale in operatiuni ilegale si nici nu s-a semnalat lipsa vreunui document. „Nu s-a constatat existenta unor indicii temeinice privind implicarea dumneavoastra in operatiuni suspecte de spalare a banilor, care sa fi determinat informarea unitatii de Parchet”, se arata in raspunsul primit de sotii Nastase de la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor in 8 decembrie 2004 si dat publicitatii de catre Nastase.
Raspunsul a fost semnat de Ilie Iulian Dragomir, pe atunci presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, in prezent judecator la Sectia penala a ICCJ.
Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor a solicitat Parchetului instantei supreme sa verifice modul in care au disparut, dupa 1999, acte detinute de oficiu privind averea lui Adrian Nastase, un procuror declansand investigatii in acest caz, sustin surse judiciare. Solicitarea Oficiului a fost inregistrata la Parchetul inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Cazul „Matusa Tamara” a facut obiectul unui dosar instrumentat de ONPCSB inca din 1999, dar acest dosar este posibil sa fi fost distrus, declarau atunci surse apropiate anchetei.
Potrivit surselor citate, dosarul ar fi disparut dupa schimbarea puterii politice, dupa alegerile generale din anul 2000. „Nimeni nu stie ce s-a intamplat cu acel dosar. Cert este ca a existat, iar acum nu mai este”, afirmau sursele citate.
Aceleasi surse spuneau ca procurorii au cerut reprezentantilor Oficiului sa initieze de urgenta o ancheta, pentru a stabili circumstantele in care a disparut dosarul „Matusa Tamara”.
in 13 martie 2006, presedintele de atunci al PSD, Mircea Geoana, ii cerea lui Adrian Nastase, in cadrul unei sedinte a liderilor social-democrati la care a participat si Nastase, sa faca „un gest de demnitate si de curaj” si sa isi dea demisia atat din functia de presedinte executiv al PSD, cat si din cea de presedinte al Camerei.
in replica, Adrian Nastase sustinea ca nu exista nicio ratiune pentru a-si da demisia din aceasta functie si a adaugat ca prezumtia de nevinovatie trebuie sa functioneze si in cazul Parlamentului. (Mediafax)
