In „Raportul trimestrial asupra inflatiei”, prezentat recent de Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, se afirma ca: „Fata de prognoza din luna august, noua proiectie indica o traiectorie asteptata a inflatiei sensibil mai redusa, rata anuala a acesteia urmand a se plasa la nivelul de 1,5 la suta in decembrie 2014 si la 2,2 la suta la finalul anului 2015”.
Pornind de la acest Raport, am solicitat un scurt interviu consilierului Guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.
Ce a determinat aceasta evolutie a inflatiei?
O inflatie anuala de sub 2 la suta, de fapt un proces accentuat de dezinflatie, este o premiera pentru Romania. Am numit miscarea preturilor la sfarsitul lui 2014, masurata cu un indicator esential in conditiile pietei libere: inflatia. Mai ales ca a trecut vremea cand autoritatilor li se intindea capcana raspunsurilor sintetizate in sondaje de opinie, prin care se cerea inghetarea preturilor. Ce ne-a adus controlul administrativ al preturilor in anii ’90 am simtit pe pielea noastra. Mai intai, inflatie ascunsa, bazata pe acumulari de preturi neadevarate. Apoi, transformarea inflatiei ascunse in inflatie fatisa, ce s-a manifestat exploziv. in vreme ce inflatia si productia se derulau in contratimp: cand urcau preturile, scadea productia; cand incepea cresterea, erau puse “sub control” multe dintre preturile produselor de baza, la energie, la unele materii prime vitale, la numeroase produse alimentare; cand, din nou, au fost liberalizate preturile, a scazut iar productia.
Am avut insa sansa sa vedem venind acum un alt timp, fundamental diferit, in care descresterea economica s-a transformat in crestere, iar inflatia in dezinflatie. si iata ca am ajuns sa vedem cum PIB-ul creste mai repede decat preturile. O reduta deja cucerita!
Ce a determinat aceasta evolutie? Faptul ca Romania inregistreaza rezultate bune la toti indicatorii ce exprima stabilitatea financiara a tarii, dar absolut la toti, constituie raspunsul la aceasta intrebare. Un complex de factori, ce se conjuga si se influenteaza reciproc, ne arata ca aceasta dezinflatie accentuata nu e intamplatoare, ci determinata.
De ce romanii nu au prea gasit – cu putine exceptii – produse foarte-foarte ieftine in piete, desi se estima ca preturile vor scadea drastic la un moment dat, din cauza embargoului impus de Moscova legumelor din Republica Moldova?
Media la preturile alimentelor in luna octombrie 2014, de 0,55 la suta, cu mult peste media generala a inflatiei, care a fost de numai 0,19 la suta, nu constituie o noutate. Ne amintim de nenumarate luni – si in acest an, si anul trecut, si acum doi ani – in care cresteri mari de preturi la cateva produse, doua, trei sau patru, rareori mai multe, “au stricat” media generala. Asa s-a intamplat si in octombrie 2014. S-au scumpit legumele cu 6 la suta, fructele proaspete cu 3 la suta, ouale cu 7,50 la suta si a fost de ajuns ca sa vedem cum rata inflatiei la alimente depaseste de trei ori rata cresterii tuturor preturilor.
Analizand in general starea pietelor, poate ca ar trebui sa observam ca, in Romania, nu preturile sunt mari, ci veniturile sunt mici. Numai ca preturile nu sunt stabilite in raport cu veniturile, ci cu productivitatea muncii.
Romanii se bucura atunci cand scad preturile, dar cat de benefica este scaderea inflatiei?
Trei indicatori sunt folositi atunci cand se masoara miscarea preturilor. Cand spunem inflatie – avem in vedere cresteri accentuate ale preturilor. Privind in urma, ne amintim ca ne-am confruntat in Romania cu cresteri de 300 la suta, in 1993 sau de 150 la suta, in 1997. Acestea au fost varfurile. Dar ani in sir preturile au cunoscut cresteri de 40-50 la suta. Abia din 2004, rata anuala a inflatiei a coborat sub 10 la suta.
Acum, preturile continua sa creasca, dar cresc incet. Foarte incet. Numim acest proces „dezinflatie”. Daca inflatia nu numai ca nu e benefica, dar e periculoasa, deziflatia e cu adevarat benefica. Preturile cresc atat cat sa stimuleze productia si concurenta sanatoasa intre producatori.
Al treilea indicator – „deflatia”, marcand scaderea preturilor – este de nedorit. Sigur, oamenii pot sa se bucure atunci cand scad preturile. Dar cand scad preturile, producatorii pierd si, deci, sunt descurajati sa produca. Piata se goleste de marfuri. Activele pierd din valoare. Și apoi, pana unde pot sa scada preturile? Pana la disparitia preturilor cand se ajunge la valoarea zero?
Exista, pentru Romania, pericolul deflatiei? Cat de rea este deflatia?
Cat de rea este deflatia am aratat deja. Subliniez totusi: e bine cand, intr-o economie, miscarea preturilor e calma. Din fericire, nu e niciun pericol ca economia noastra sa fie lovita de deflatie.
Cand si ce sanse au noile generatii de tineri din Romania sa traiasca intr-o tara prospera si stabila economic?
Un fapt e cert: economia noastra are un important potential pentru a fi producatoare de bunastare! Pentru tineret si pentru toate generatiile. De multi ani, insa, societatea noastra nu reuseste sa valorifice plenar acest potential. De stabilitatea economica suntem aproape. Mai trebuie sa facem pasul cel mare, catre o bunastare decenta.(Daniel Negut)
