Un membru al aparatului de propaganda al Coreei de Nord, care a facut cariera scriind versuri elogioase la adresa lui Kim Jong-il, inainte de a fugi in Coreea de Sud, in 2004, a povestit intr-un interviu viata sa in cadrul elitei nord-coreene.
Jang Jin-sung povesteste pentru BBC News Online prima dintre cele doua intalniri ale sale cu Kim Jong-il, in 1999, cand sustine ca a fost coplesit de emotie.
„Dar in acelasi timp cred ca imaginea pe care mi-am format-o despre el – prin spalarea creierului – era foarte diferita fata de cum aparea el in persoana”, afirma Jang Jin-sung.”Cand m-am intalnit cu el am simtit ca este mult mai individualist, chiar un pic egoist, si am fost dezamagit”, a explicat el.
„Am primit cadou un ceas Rolex atunci cand m-am intalnit cu el si cand am fost in Sud am vazut acelasi ceas la un magazin la pretul de 11.000 de dolari”, a adaugat el. Jang Jin-sung sustine ca, desi populatia era infometata, Kim Jong-il folosea cadourile ca pe o modalitate de a cumpara loialitatea si a-i aduce si mai aproape de el pe cei din cercul sau restrans.
Poetul povesteste ca fostul lider nord-coreean le-a cerut consilierilor sai sa aiba grija de el, motiv pentru care a primit beneficii de care nu se bucura cetatenii obisnuiti.
„Odata ce l-ai intalnit in persoana, nu poti nici macar sa fii judecat fara un acord special”, a explicat el.
„Cei privilegiati, respectiv patura superioara, primesc trei tipuri de ratii – o ratie zilnica, una pe trei zile si una saptamanala. Statul calculeaza toate necesitatile zilnice ale unei persoane, respectiv cantitatea de vitamine, calorii, de ce fel de mancare ai nevoie si asa mai departe”, explica el, adaugand ca ratia zilnica este cea mai mare, el beneficiind insa de cea saptamanala.
Cei mai multi cetateni traiesc din ceea ce pot cumpara din magazine.
„in timp ce populatia din Coreea de Nord era infometata in anii ’90, Kim Jong-il a cheltuit milioane de dolari pentru construirea mausoleului statului, ceea ce arata cat de gresite ii erau prioritatile”, a afirmat el.
Jang Jin-sung sustine ca, avand acces la carti sud-coreene, a inceput sa compare cele doua sisteme si sa vada insuficientele regimului nord-coreean.
„Am inceput sa imprumut aceste carti prietenilor si agentia de spionaj a descoperit ce faceam. Am fost acuzat de tradare. Lucrurile s-au complicat si mai mult si am decis ca trebuie sa plec”, a explicat el, afirmand ca s-a folosit de un document pe care il avea de la serviciu si care ii permitea sa treaca granita in China.
Din China, el a mers in Coreea de Sud, unde sustine ca a fost surprins de numarul facilitatilor acordate persoanelor cu dizabilitati. „in Coreea de Nord orice persoana cu dizabilitati are accesul interzis in afara Phenianului”, a explicat el. (Mediafax)
