Un nivel al Euribor (la 3 luni) de 0,79% in 2010 si 1,16 % in 2011; un raport euro/dolar estimat la 1,26 pe parcursul anului 2011; solicitari de mariri salariale, cresterea preturilor si trenarea consumului final sunt doar cateva dintre estimarile specialistilor Bancii Nationale, valabile pentru urmatoarele luni.
In plus, ei denunta caracterul impredictibil al politicii fiscale, care reprezinta un factor permanent generator de riscuri, potrivit Raportului detaliat privind inflatia.
Traiectoria ratei dobanzii EURIBOR (la 3 luni) a fost revizuita in sens descendent de catre specialistii Bancii Nationale, in timp ce valorile ratei anuale a inflatiei IAPC sunt asteptate a fi superioare celor din proiectia precedenta sub impactul deprecierii monedei euro fata de dolarul american. Prognoza curenta presupune o stabilizare a cursului EUR/USD la valori apropiate de cele actuale, respectiv 1,27 pentru restul anului curent si 1,26 pe parcursul anului 2011, fiind aliniata prognozelor expert pe plan international.
Scenariul de evolutie a pretului petrolului pe piata internationala reflecta anticiparea revenirii graduale a cererii de materii prime, valorile asteptate fiind insa inferioare celor din proiectia precedenta.
Impactul indirect al majorarii cotei TVA asupra ratei inflatiei- efecte care nu se disipeaza in mod necesar dupa patru trimestre poate consta in: solicitari de majorari salariale avand in vedere scaderea puterii de cumparare cauzata de modificarea cotei TVA, cresterea preturilor de vanzare de catre agentii economici care comercializeaza produse cu o cota redusa sau scutite de TVA pentru acoperirea majorarii costurilor de productie, recuperarea marjelor pierdute initial de producatori prin neincorporarea completa in preturi a modificarii cotei TVA etc.
„Recentele masuri angajate de autoritati referitoare la disponibilizari si reduceri de salarii in sectorul public vor avea un efect nefavorabil in special la nivelul consumului final. In plus, cresterea impredictibilitatii politicii fiscale contribuie la o deteriorare a increderii la nivelul gospodariilor si firmelor in legatura cu perspectivele economice, reducand astfel cererea de investiti”, mai arata specialistii BNR.
De asemenea, mai arata BNR, am putea asista la presiuni inflationiste mai ridicate din partea preturilor de import. Pe fondul situatiei tensionate din Grecia, deteriorarea perceptiei investitorilor cu privire la riscul asociat plasamentelor in economiile emergente din Europa a antrenat, pe parcursul trimestrului II, un episod de depreciere a monedei nationale, ce a avut ca efect inregistrarea unor abateri ale dinamicii preturilor bunurilor din import.
In plus, reevaluarea marginala in sus a prognozei inflatiei din zona euro pentru prima parte a orizontului de prognoza contribuie la proiectarea unei contributii mai mari a preturilor de import la inflatia CORE2. Pe langa influenta substantiala a majorarii cotei TVA, presiunea inflationista suplimentara a preturilor combustibililor in anul 2010 se datoreaza adoptarii unui scenariu de evolutie a cursului de schimb EUR/USD care prevede o dinamica mai favorabila a monedei americane fata de cea avuta in vedere in rundele anterioare de proiectie.
Investiiile vor contribui pozitiv la cresterea PIB real abia din a doua jumatate a lui 2011
Scenariul pentru evolutia economiei zonei euro prevede revenirea modesta a acesteia, in conditiile unei dinamici nefavorabile a cererii interne. Comparativ cu proiectia anterioara, prognoza de crestere economica pentru anul curent a fost mentinuta, iar valoarea pentru anul 2011 a fost revizuita in scadere cu 0,1 puncte procentuale. „Inasprirea standardelor de creditare a populatiei a continuat cu intensitate mai mica in trimestrul I 2010, cu exceptia celor privind creditul ipotecar, care nu s-au modificat. Institutiile de credit anticipeaza pentru perioada urmatoare o relaxare a standardelor de creditare pentru ambele categorii de credite.
Proiectia anticipeaza trenarea consumului final total la niveluri reduse in prima parte a orizontului de prognoza, ca urmare a efectelor restrictive induse de masurile implementate de guvern in scopul restabilirii echilibrului bugetar, urmand ca in partea a doua sa se revigoreze treptat, in principal sub impactul refacerii treptate a increderii in economie pe masura consolidarii semnalelor privind depasirea perioadei de recesiune si a relaxarii relative a constrangerilor financiare”, se mai arata in documentul citat.
Astfel, din a doua parte a anului 2011 se asteapta ca formarea bruta de capital fix sa contribuie pozitiv la cresterea PIB real. Incertitudinile actuale referitoare atat la capacitatea autoritatilor de a implementa efectiv masurile necesare pentru a reduce sustenabil deficitul bugetar in limita impusa de Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, cat si la impactul acestor masuri asupra activitatii economice interne sunt considerate ca fiind semnificative.
Caracterul impredictibil al politicii fiscale reprezinta un factor permanent generator de riscuri
In general, caracterul impredictibil al politicii fiscale reprezinta un factor permanent generator de riscuri si are o relevanta sporita pentru perioada de referinta a proiectiei curente. Cresterea transparentei si a predictibilitatii in domeniul fiscal ar contribui la consolidarea increderii atat in cadrul mediului de afaceri, cat si in randul consumatorilor, in sensul facilitarii deciziilor legate de elaborarea planurilor de afaceri si a deciziilor de consum. In acelasi timp, sectorul privat ar putea beneficia de pe urma eventualei reduceri a costurilor de finantare, pe masura ce bancile comerciale isi vor ajusta standardele de creditare odata cu scaderea riscului general asociat mediului economic.Astfel, in situatia prelungirii aplicarii pe perioade mai indelungate de timp a masurilor de restabilire a echilibrului bugetar ce afecteaza cu precadere veniturile angajatilor din sectorul bugetar si nivelul ocuparii fortei de munca din acest sector, o revigorare mai rapida a dinamicii economice datorata sectorului privat ar putea asigura mentinerea unui echilibru al pietei fortei de munca, inclusiv prin reintegrarea in activitati productive a unei parti a persoanelor afectate de procesul de disponibilizare.
Nu poate fi exclus riscul unei evictiuni partiale a sectorului privat de pe piata creditului bancar (crowdingout) in favoarea sectorului public
In stransa legatura cu riscurile pe plan fiscal mentionate anterior, constrangerile de finantare a sectorului public pe piata externa la volume si costuri rezonabile din punct de vedere al sustenabilitatii datoriei externe amplifica importanta finantarii echilibrate a deficitului bugetar, cu o componenta importanta aferenta pietei interne. In aceste conditii nu poate fi exclus riscul unei evictiuni partiale a sectorului privat de pe piata creditului bancar (crowdingout) in favoarea sectorului public, date fiind, pe de-o parte, constrangerile de finantare externa cu care se confrunta bancile comerciale, iar pe de alta parte, nivelul limitat al economisirii interne.
Intr-un context macroeconomic marcat de relativa penurie si/sau de accesul costisitor la resursele financiare, orice deviere a parametrilor bugetari de la cei conveniti cu institutiile internationale s-ar putea reflecta intr-o inrautatire a perceptiei investitorilor straini cu privire la sustenabilitatea finantelor publice. Intr-o asemenea situatie, presiunile resimtite de moneda nationala ar putea fi semnificative, ceea ce ar urma sa contribuie in mod direct la o deteriorare a performantei dezinflationiste comparativ cu cea din scenariul de baza al proiectiei.
(Sursa: hotnews)
Sursa foto: ArhivaFoto.ro
