Bunurile indisponibilizate in proces penale vor fi valorificate prin intermediul unei noi structuri, denumita Agentia Nationala de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate, care va fi infiintata in baza unui proiect de lege transmis Parlamentului spre dezbatere in regim de urgenta, informeaza Mediafax.
Noua structura va avea 30 de angajati si va fi condusa de catre un director general propus de Ministerul Justitiei si de un director general adjunct propus de Ministerul Finantelor, a precizat ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, intr-o conferinta de presa organizata pentru a marca lansarea in dezbatere publica a proiectului de act normativ.
Conform ministrului, proiectul a fost redactat pe baza recomandarilor primite din partea expertilor francezi si olandezi, urmand sa fie primite sugestii si din partea celor americani.
In urma cu o luna, Guvernul anunta ca va crea o structura speciala pentru valorificarea la nivel national a bunurilor confiscate in cadrul procedurilor judiciare penale, in incercarea de a creste gradul de valorificare a creantelor provenite din infractiuni la cel putin 25%, nivelul actual de valorificare fiind extrem de scazut.
La acel moment, noua structura era pregatita sa fie denumita „Oficiul National de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate”.
in prezent, Oficiul National de Prevenire a Criminalitatii si Cooperare pentru Recuperarea Creantelor provenite din Infractiuni, din cadrul Ministerului Justitiei, este structura cu atributii in acest domeniu, dar rapoartele si evaluarile internationale din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultati in activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competentele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate intre mai multe autoritati, fara o coordonare eficienta, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de catre ANAF prin procedurile de valorificare.
Conform legii, sumele respective trebuie valorificate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, aflata in subordinea Ministerului Finantelor.
Statistic, conform datelor furnizate de ANAF si monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectiva a sumelor de bani provenind din activitatea de punere in executare a ordinelor de confiscare emise de instantele de judecata a inregistrat o scadere accentuata in ultimii ani.
Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, in 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depasit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificarilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.
La sfarsitul anului trecut, consilierul procurorului-sef al DNA Marius Bulancea a declarat ca procurorii anticoruptie au pus sechestru, in 2014, asupra unor bunuri ce valoreaza 150 milioane euro, dar ca acestea vor ajunge efectiv in patrimoniul statului abia peste patru-cinci ani, dupa ce vor fi date sentinte definitive in dosarele in care s-au dispus masurile asiguratorii.
El a aratat ca, imediat dupa ce aceste sentinte raman definitive, ANAF este autoritatea care trebuie sa se ocupe de valorificarea bunurilor sechestrate.
La finele lunii februarie, la bilantul Directiei Nationale Anticoruptie, in prezenta presedintelui Klaus Iohannis si a premierului Victor Ponta, seful DNA, Codruta Kovesi, a aratat ca hotararile judecatoresti definitive in cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, suma care, daca ar fi fost executata si recuperata, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul il plateste tuturor medicilor intr-un an.
„Sumele confiscate pot reprezenta o sursa semnificativa de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. Hotararile judecatoresti ramase definitive in cauzele DNA in 2014 au inclus confiscarea si recuperarea de produse infactionale in suma de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decat in anul 2013. Daca aceasta suma ar fi efectiv executata, ar fi putut asigurat fondul de slaraii pe care statul il plateste tuturor medicilor din Romania intr-un an de zile. Este important ca organele fiscale sa execute efectiv aceste hotarari”, a spus atunci procurorul sef al DNA.
Ulterior, premierul Victor Ponta a apreciat insa ca ideea conform careia ANAF nu este performanta in recuperarea prejudiciilor, invocata la ultimul bilant al DNA, a fost „o mica pacaleala”, el aratand ca este nevoie de hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.
„Critica nu e la ANAF. Daca ne da instanta hotarari definitive si irevocabile si nu se spune ca sechestrul e o masina care, in loc sa valoreze 100.000 euro, valoreaza 5.000 euro, sigur ca noi recuperam”, a spus Ponta.
El a confirmat totodata informatia MEDIAFAX ca Guvernul va infiinta o agentie speciala in acest domeniu, in subordinea Ministerului Justitiei.
in replica, Directia Nationala Anticoruptie a transmis, miercuri, ca premierul creeaza o ”confuzie grava” prin faptul ca pune la indoiala datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilant, Victor Ponta incercand astfel sa justifice gradul scazut de recuperare a produselor infractionale de catre ANAF.
„in incercarea de a justifica gradul scazut de recuperare a prejudiciilor, de catre ANAF (institutie aflata in subordinea Guvernului, prin Ministerul Finantelor) premierul Victor Ponta afirma ca „e asa, o mica pacaleala” faptul ca ANAF (Agentia Nationala de Administrare Fiscala – n.red.) nu ar recupera decat 10% din prejudiciile constatate in dosarele penale, pretinzand ca, in realitate, nu ar exista hotarari judecatoresti care sa impuna aceasta recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea sa angajeze ANAF in recuperarea prejudiciilor”, transmitea DNA.
Directia Nationala Anticoruptie mai preciza ca aceste hotarari judecatoresti sunt executorii, iar institutia abilitata sa le puna in aplicare, in sensul recuperarii efective prejudiciilor, este ANAF.
Si ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, afirma ca problema recuperarii prejudiciilor este la ANAF, de aceea trebuie infiintata o agentie specializata de recuperare.
La randul sau, ANAF argumenta, intr-un document prezentat premierului Ponta, ca lipsa unei baze de date nationale cu deciziile instantelor, dosare cu autori necunoscuti si „firme fantoma”, absenta cumparatorilor la licitatiile cu bunuri confiscate si persoanele fara venit din inchisoare sunt cateva dintre cauzele pentru care recuperare prejudiciilor este scazuta.
