PCRM are 44 de mandate in noul Parlament, PLDM – 31, PDM – 15, iar PL – 11, dupa numararea a 93,5% din voturi, ceea ce inseamna ca, in cazul refacerii coalitiei proeuropene, aceasta va putea vota guvernul, dar nu va reusi sa aleaga presedintele, fiind de asteptat noi alegeri legislative anticipate, scrie NewsIn.
Rezultate contradictorii dupa alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova. Dupa numararea a peste 93,5% din voturi, Comisia Electorala Centrala ii da castigatori pe comunisti, in timp ce rezultatele la iesirea de la urne, calculate de IRES, arata ca liberal-democratii sunt invingatori. Noile rezultate sunt PCRM – 40,98%, PLDM – 28,39%, PDM – 13,03%, PL – 9,02%, AMN – 2,1%.
PCRM are 44 de mandate in noul Parlament, PLDM – 31, PDM – 15, iar PL – 11, dupa numararea a 93,5% din voturi, ceea ce inseamna ca, in cazul refacerii coalitiei proeuropene, aceasta va putea vota guvernul, dar nu va reusi sa aleaga presedintele, fiind de asteptat noi alegeri legislative anticipate.
Rezultatele de la ambasade inca nu au fost transmise la Comisia Electorala Centrala. Numai in Romania, la cele opt sectii deschise in principalele orase, au votat peste 9.700 de alegatori moldoveni.
in aceasta configuratie, presedintele ar putea fi ales doar in cazul unei aliante intre comunisti si liberal-democratii premierului Vlad Filat. Pentru alegerea presedintelui este nevoie de o majoritate de 61 de voturi. in cazul unui nou esec al alegerii presedintelui, dupa doua incercari succesive in Parlament, noul legislativ va trebui din nou dizolvat si vor fi convocate noi alegeri legislative anticipate.
Rezultate partiale ale Comisiei Electorale Centrale indica un usor avans al comunistilor fata de situatia comunicata in timpul noptii. Astfel, Partidul Comunistilor are 41,2% din voturi, fiind urmat de partidul premierului Vlad Filat, PLDM, cu 28%, Partidul Democrat (PDM) cu 13,2% si Partidul Liberal (PL) cu 8,8%, potrivit datelor transmise de Comisia Electorala Centrala dupa numararea a 91,1% din sufragii.
Cifrele contrasteaza totusi puternic cu proiectiile a doua exit-poll-uri date publicitatii la Chisinau dupa inchiderea urnelor, potrivit carora liberal-democratii (PLDM) premierului Vlad Filat, liberalii (PL) lui Mihai Ghimpu si democratii (PDM) lui Marian Lupu reusesc sa aiba impreuna mai mult de 61 de mandate din cele 101 ale Parlamentului monocameral.
Astfel, potrivit exit-pollului difuzat de Prime TV, Partidul Comunistilor (PCRM) al fostului presedinte Vladimir Voronin a castigat alegerile parlamentare de duminica cu 33,8% din voturi, dar este urmat la mica diferenta, cu 32,2% din voturi, de liberal-democratii premierului Vlad Filat. Pe urmatoarele locuri se claseaza Partidul Democrat al lui Marian Lupu cu 14,1% din sufragii, urmat de Partidul Liberal al presedintelui Mihai Ghimpu cu 10,2% din voturi. Exit-poll-ul arata ca Alianta Moldova Noastra (AMN), al patrulea partid din coalitia de guvernare, nu mai intra in Parlament, avand doar 3% din sufragii.
Comunistii ar avea astfel 37 mandate, PLDM – 35 mandate, PD – 17 si PL – 12 mandate, ceea ce inseamna ca, impreuna, fortele prooccidentale ar avea 64 de mandate, cu trei mai multe decat majoritatea necesara alegerii sefului statului.
Situatia este si mai categorica in cazul exit-poll-ului difuzat de Publika TV, unde Partidul Liberal Democrat al premierului Vlad Filat a castigat alegerile legislative anticipate din R. Moldova cu 34,6% din voturi, fiind urmat de Partidul Comunistilor, cu 25,7% din voturi, de Partidul Liberal, cu 15,7% din voturi si Partidul Democrat, cu 15,1% din sufragii. Alianta Moldova Noastra, formatiune condusa de Serafim Urechean, este creditata cu 3,1% din sufragii si nu mai intra in Parlament.
PLDM ar avea, potrivit acestui exit-poll, 38 mandate, PCRM – 28 mandate, PL – 18 mandate, iar PDM – 17 mandate, ceea ce inseamna ca partenerii din actuala coalitie de guvernare ar avea impreuna 73 de mandate, o majoritate suficienta si pentru a aduce modificari Constitutiei.
Ambele exit-polluri au o marja de eroare de plus/minus 2%.
Nu ar fi prima data cand rezultatele oficiale ar contrasta puternic cu cele indicate de sondaje. La fel s-a intamplat si la referendumul constitutional din 5 septembrie, cand rata mica de participare la vot (circa 30%) a luat prin surprindere si a determinat invalidarea consultarii populare.
Numararea voturilor, pe parcursul orelor viitoare, poate sa mai aduca schimbari in procentajele obtinute de cele patru partide, cu atat mai mult cu cat si votul din diaspora ar putea atarna greu in balanta. Potrivit unor surse, circa 55.000 de persoane ar fi votat in strainatate, in conditiile in care rata participarii la vot a fost de 59,1% din totalul celor aproape 2,6 milioane de alegatori inscrisi. Numai in Romania au votat 9.700 de alegatori moldoveni, iar in doua sectii din Italia a fost nevoie de prelungirea cu doua ore a procesului electoral din cauza cozilor. Au fost si situatii cand s-au terminat buletinele de vot, iar alegatorii au votat pe foi A4 cu stampila sectiei de votare, pe care si-au scris optiunea de mana, insa ministrul justitiei a declarat ca aceste voturi nu vor fi declarate valide. (Sursa: Mediafax)
