Autoritatea de reglementare in comunicatii, institutia care face regulile si supravegheaza companiile de pe o piata de peste patru miliarde de euro pe an, a cheltuit anul trecut 13 milioane euro pe salariile a aproape 700 de oameni si 8,2 milioane euro pe achizitii, scrie Ziarul Financiar.
„A cumparat cele mai fine vopsele, servetele si pixuri, dar n-a cheltuit pe produse si servicii 17 mil. euro, cat ar fi avut voie. A mai achizitionat cinci masini, desi mai avea 183, dar, spre deosebire de unele ministere, nu a platit niciun leu pentru avocati, desi a avut razboaie cu gigantii telecom. Fara reguli la nivelul intregii administratii, milioanele de euro distribuite prin sute de mici licitatii ale ANCOM par eficiente privite individual, insa nu fac altceva decat sa intretina un imens sistem ineficient”, potrivit unei analize efectuate de Ziarul Financiar.
Lista de achizitii pe anul 2009 a Autoritatii de reglementare in comunicatii (ANCOM), institutia care elaboreaza regulile pe piata de comunicatii si raspunde de controlul operatorilor de pe profil, este un exemplu perfect – in valoare de 8,2 milioane euro, al ineficientei care macina statul roman.
Cumparaturile ANCOM pe anul trecut includ cele mai diferite si variate produse: de la piele de caprioara (cinci bucati), coturi de gaz, trafaleti, superglet si vopsea lavabila, pana la odorizant auto, de camera, detergent, servetele in Z, analizoare de spectru, dar si masini si anvelope.
Pe inventarul ANCOM au intrat de altfel si „personaje” din reclame (unul este Mr. Proper – 150 de bucati la 7,4 lei bucata), dar si Domestos, Pronto sau Clin. Anvelope Good Year si Dunlop au sfidat de asemenea criza in 2009, trecand din depozitele importatorilor pe unele dintre cele 188 de masini ale ANCOM – 10 marci diferite, repartizate in functie de mai multe criterii. Masini Dacia si Daewoo pentru control si inspectii. Volkswagen, Skoda, Opel (8% din total) pentru „conducere”, autospeciale Mercedes, Volkswagen, Ford, Nissan si Renault – pentru inspectii. Lista s-a imbogatit in decembrie cu masini Renault, cinci la numar, 85.000 de euro fara TVA.
in total arbitrul telecom a cumparat anul trecut zeci de mii de saci menajeri, mii de pixuri si rezerve de pixuri, hartie, cartuse tonere, imprimante, calculatoare, motorina si benzina – cu o valoare, in
total, de peste 8 milioane de euro.
Pretul sau, in unele cazuri, tipul de produs si serviciu achizitionat par stridente pentru anul de criza 2009 insa, atrage atentia Catalin Marinescu – presedintele institutiei, toate „cumparaturile” s-au desfasurat legal, iar, in plus, institutia a cheltuit doar o jumatate din bugetul alocat.
„Bugetul de achizitii de bunuri si servicii al ANCOM s-a ridicat la 73.336 mii lei, bugetul realizat fiind de 34.487 mii lei. Bugetul de salarii realizat a fost de 54.481 mii lei, inclusiv platile compensatorii
acordate in urma reorganizarii Autoritatii. Bugetul ANCOM pentru anul 2009 a fost aprobat in luna iunie a anului 2009, cheltuielile privind achizitiile si investitiile fiind realizate doar in a doua jumatate a anului”, a spus pentru ZF Catalin Marinescu.
De altfel, din orice unghi ar fi privite, achizitiile si investitiile autoritatii sunt legale oricat de ineficiente ar fi ele. Un exemplu il reprezinta parcul auto: 188 de masini, de diferite marci, cu costuri de intretinere si asigurare diferite.
De ce are ANCOM atat de multe si variate masini? „Diversitatea parcului auto al ANCOM se datoreaza faptului ca el este rezultatul uniunii parcurilor auto a doua institutii diferite – Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei si al Autoritatii Nationale pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei – care au stat la baza infiintarii ANCOM. Parcul auto al ANCOM cuprinde un total de 188 de autovehicule repartizate sediului central, celor 4 directii regionale si celor 37 de oficii judetene din subordinea acestora”, explica Marinescu.
In total, doar benzina, reviziile si service-ul pentru masini au costat anul trecut autoritatea de reglementare peste 220.000 de euro.
Statul nu este ineficient doar cand isi cumpara masinile. Fiecare institutie in parte isi face propria lista de calculatoare, aplicatii sau imprimante si le cumpara apoi prin zeci si sute de licitatii.
Solutia ar fi ca la nivel central sa existe un director, sugereaza oamenii din mediul privat.
„Cel mai important lucru ar fi ca la nivelul administratiei centrale, a Guvernului sa existe un manager cu functie executiva – care sa fie echivalentul directorului IT din firmele private. IT-ul are nevoie de un suporter la acest nivel, care nu trebuie sa fie legat de un minister”, declara, spre exemplu, Sorin Mindrutescu, CEO al Oracle Romania.
Dar pana cand acest lucru se va intampla, achizitiile, luate fiecare in parte, sunt eficiente, arata – fara a putea fi contrazis legal Catalin Marinescu.
El spune, spre exemplu, ca investitia – sau cheltuiala ANCOM pe schimbarea infrastructurii IT, de peste 400.000 de euro in 2009, a fost una motivata si eficienta dupa cadrul legal in vigoare: „Upgradarea infrastructurii IT a ANCOM a fost necesara intrucat echipamentele IT aflate in folosinta erau depasite moral si fizic. Aceasta upgradare fusese planificata pentru anul 2008, achizitia finalizandu-se insa in anul 2009, dupa ce a parcurs o procedura de licitatie electronica si a avut ca scop principal inlocuirea calculatoarelor din anul 2003”.
Dar ANCOM a cheltuit anul trecut peste 400.000 de euro si pentru servicii de comunicatii, suma incasata de un singur operator.
Catalin Marinescu explica de ce totul este legal: „in anul 2007 in baza unei proceduri de licitatie deschisa a fost incheiat un contract de achizitie avand ca obiect realizarea unei retele virtuale private (VPN) si furnizarea de servicii de comunicatii electronice prin retele fixe si mobile (internet, comunicatii de date, telefonie fixa si mobila).
Cu respectarea stricta a legislatiei achizitiilor publice, autoritatea a prevazut in cuprinsul documentatiei de atribuire si in anunturile de intentie si participare posibilitatea aplicarii art. 122 lit. j) – negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de atribuire – pentru achizitionarea de servicii suplimentare in urmatorii 4 ani.
Aceste proceduri de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de atribuire sunt cele conform carora s-au incheiat contractele aferente anunturilor de atribuire 63612/23.06.2009, 65327/ 21.07.2009, 61875/25.05.2009, 6649/ 13.08.2009. Aceste contracte de prelungire au fost incheiate pentru o perioada de o luna, intrucat autoritatea nu avea aprobat in acea perioada bugetul de venituri si cheltuieli, iar legislatia finantelor publice nu permite alocarea de fonduri pentru o perioada mai mare. Dupa aprobarea bugetului, Vodafone (castigatorul licitatiei din 2007) nu a mai acceptat mentinerea conditiilor financiare din cadrul contractului, iar pentru a nu bloca activitatea institutiei s-a optat pentru aplicarea unei proceduri de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare. Pentru asigurarea respectarii principiilor care stau la baza O.U.G. nr. 34/2006, la procedura de negociere au fost invitati sa participe S.C. Orange Romånia S.A., RCS&RDS S.A., S.C. ROMTELECOM S.A. si S.C. Vodafone S.A., in calitate de primi 4 mari operatori de date, telefonie fixa si mobila de pe piata din Romånia. Astfel a fost atribuit contractul corespunzator
anuntului de atribuire nr. 68315/ 16.09.2009, in baza criteriului „pretul cel mai mic”.
Pare a fi exact situatia descrisa, la modul general de Valentin Tomsa, directorul subsidiarei locale a companiei de soft si servicii SAP: „Problema noastra nu este ca statul cheltuie in timp de criza. Problema noastra este ca in strainatate se fac cu 400.000 de euro lucruri pe care noi nu le-am face nici cu 1,2 milioane de euro. Eficienta este cheia”.
Dar, de la piele de caprioara pana la superglet si vopsea lavabila, toate achizitiile sunt legale, insista Marinescu.
„ANCOM a pus in practica toate prevederile legislative in vigoare pe parcursul anului 2009 reducånd bugetul de achizitii cu 15% si renuntand la acele achizitii care nu erau absolut necesare. De asemenea, nu au fost efectuate achizitii care intrau sub incidenta Ordonantei de Urgenta a Guvernului 34/2009.”
In plus, adauga seful ANCOM, sumele din contracte nu au fost consumate integral in toate cazurile: „Mai mult decat atat, valorile mentionate de Dvs. pentru contracte de achizitie carburanti, service auto si piese de schimb, servicii de telefonie fixa si mobila, preluate probabil din cuprinsul anunturilor de atribuire publicate in SEAP, reprezinta valorile maxime – fondurile alocate in buget pentru aceste contracte (sumele care potrivit legii finantelor publice nu pot fi depasite la atribuirea contractelor), intrucat specificul acestor achizitii nu permite o determinare exacta a valorii efective a contractelor la momentul incheierii acestora.
Sumele platite efectiv in baza acestor contracte sunt substantial mai mici decat valorile maxime prevazute in contracte si in anunturile de atribuire. Spre exemplu, in cazul serviciilor de telefonie, la fel ca pentru orice utilizator, pretul este format dintr-o parte fixa – abonamentul si o parte variabila – contravaloarea minutelor efectiv vorbite in afara abonamentelor.
La fel in cazul contractelor de achizitie carburanti s-a platit doar valoarea carburantilor efectiv consumati pentru ducerea la indeplinire a atributiilor ANCOM desfasurate pe intreg teritoriul tarii. La fel in cazul contractelor de service auto unde au fost platite doar operatiunile de service efectiv realizate in baza unor devize de constatare aprobate in prealabil de autoritate”. (Mediafax)
