ArcelorMittal Galati a anuntat printr-un comunicat de presa, deschiderea unor noi scheme de plecari voluntare ale angajatilor din combinat, oficialii companiei sustinand ca astfel se va mentine competitivitatea unitatii siderurgice galatene.
Potrivit sursei citate, aceasta nu este singura masura luata de catre conducere pentru mentinerea competitivitatii combinatului, ci anumiti angajati vor fi mutati in alte departamente si se va renunta la unele contracte cu firme terte, lucrarile urmand sa fie facute de catre propriii angajati ai companiei.
„ArcelorMittal Galati continua masurile in vederea mentinerii competitivitatii, imbunatatirii productivitatii, reducerii costurilor fixe, sporirii flexibilitatii si policalificarii fortei de munca. Principalele masuri care vor fi implementate constau in: realocarea de angajati catre Laminorul de Tabla Groasa nr. 1, reducerea volumului lucrarilor pentru companiile contractoare, lansarea unei scheme de plecari voluntare, precum si continuarea programelor de studiu care sa determine nevoia reala de forta de munca in toate sectoarele de activitate. Pentru a proteja slujbele propriilor angajati, combinatul va prelua din activitatile realizate de companiile contractoare si le va redirectiona catre salariatii sai”, se arata in comunicatul de presa.
in plus, ArcelorMittal Galati anunta deschiderea unei scheme de plecari voluntare numai pentru angajatii din cadrul Departamentului Structural & Skill Pool, acestora urmand sa li se ofere pachetele financiare in functie de vechime si de venitul actual.
Managementul combinatului avertizeaza ca nu va aproba cererile trimise de catre angajatii care au competente considerate a fi necesare pentru companie.
Combinatul siderurgic de la Galati a pierdut in ultimii 11 ani, dupa etapa privatizarii, aproape 19.000 de angajati, toti renuntand la locurile de munca si alegand platile compensatorii acordate de catre ArcelorMittal.
in prezent, doar aproximativ 9.000 de oameni mai sunt salariati ai ArcelorMittal Galti, fata de peste 27.000, cat avea Sidex in 2001, inainte de privatizare. Cea mai consistenta parte a autodisponibilizarilor s-a facut in primul an de dupa privatizare, cu sprijinul Executivului care a acordat plati compensatorii prin Ordonanta de Guvern. Au urmat apoi mai multe serii de autodisponibilizari stimulate exclusiv din fondurile companiei. Astfel, pana in 2006 au existat cinci scheme de plecari voluntare, combinatul ajungand sa numere atunci 16.000 de salariati. Un an mai tarziu, in 2007, compania siderurgica care cumparase Sidex ajunsese la 14.000 de angajati, aproape jumatate fata de cat numara in toamna lui 2001, la privatizare. Astfel de masuri au fost luate si in 2008, cand alti 1.000 de siderurgisti au ales salariile compensatorii, lucru intamplat si in 2009, an in care s-a inregistrat si o perioada critica pentru ArcelorMittal si pentru salariatii companiei.
inchiderea Uzinei Cocso-Chimice din acel an a insemnat deschiderea unei noi scheme, aplicata in special pentru cocsari, si alti angajati ai combinatului alegand insa sa paraseasca unitatea. in plus, in aceeasi perioada, administratia combinatului i-a trimis pe toti cei 12.600 de angajati in somaj tehnic, pentru o perioada de cate zece zile, prin rotatie.
Pana la sfarsitul anului, in combinatul de la Galati mai erau doar 9.500 de oameni care aveau contracte cu ArcelorMittal.
Astfel de procese s-au oprit pe parcursul anului 2010, dar au fost reluate in 2011, cand noul program de plecari a fost cel care redus numarul angajatilor combinatului siderurgic galatean la 9.000.
Combinatul Sidex Galati a fost privatizat in noiembrie 2001, fiind cumparat de catre compania anglo-indiana LNM Holdings NV, devenita ulterior ArcelorMittal. Valoarea tranzactiei a fost de 70 de milioane de dolari, platita in mai multe rate si care a inclus angajamente din partea cumparatorului pentru realizarea unor investitii de 350 de milioane de dolari in diferite sectoare, in special in cele care tin de protectia mediului. in plus, la privatizare, masura concedierilor colective a fost interzisa de catre statul roman in primii cinci ani de dupa preluarea combinatului.
Privatizarea a fost una controversata, vorbindu-se despre faptul ca atunci cand a fost administrata de catre stat compania ar fi produs pierderi de un milion de dolari pe zi, din cauza firmelor-capusa. La doi ani de la perfectarea tranzactiei, combinatul a inceput sa inregistreze profit fara eforturi investitionale majore. Acest lucru s-a intamplat pana la aparitia crizei economice, cand ArcelorMittal Galati a anuntat ca inregistreaza pierderi importante. Compania a decis totusi sa continue investitiile, alocand pentru refacerea unui furnal de pe platforma siderurgica peste 80 de milioane de euro, o suma mai mare decat cea cu care achizitionat intreg combinatul. (MEDIAFAX)
