Aflat recent in Romania, pentru a participa la lansarea proiectului CRENDI – destinat persoanelor cu dizabilitati, ori dezavantajate social sau economic – presedintele Asociatiei intreprinderilor Mici si Mijlocii din Cagliari, capitala regiunii italiene Sardinia, Mario Stevelli, a acordat un interviu in exclusivitate publicatiei noastre.
Scopul proiectului CRENDI este ca persoanele asistate sa realizeze propria afacere. Cum se realizeaza acest lucru?
Sa convenim ca vorbim despre persoane pe care le putem numi, in mod generic, „defavorizate”, o categorie generala in care pot intra inclusiv cele cu dizabilitati. Aceste persoane defavorizate pot accede in lumea businessului daca parcurg o serie de etape. Prima dintre acestea este sporirea increderii si sigurantei in fortele proprii, dar si eliminarea pe cat posibil a starii de complexare pe care persoanele in cauza o simt in relatiile cu alti indivizi, din cauza handicapului pe care il au. Iar sarcina noastra – prin proiectul CRENDI – este tocmai facilitarea acestui parcurs, pentru ca omul respectiv sa nu se simta diferit fata de semenii sai, cel putin din punctul de vedere al accesului la un business si al dobandirii abilitatilor necesare.
Insa, “business is business”, iar – in afara de incredere – e nevoie si de capital initial. De unde pot veni banii necesari, pentru ca aceste persoane sa inceapa o afacere?
Sa va spun cum am demarat noi, in Italia, acest proiect. El se realizeaza printr-o cooperare intre institutiile de la nivel local, primariile, pe un palier, dar si la nivel antreprenorial si chiar al propriei familii, pe alt palier de competente, toate acestea concurand la sustinerea persoanei defavorizate. in principiu, este elaborat un proiect in care parteneri sunt atat primarii si oamenii de afaceri locali, cat si membrii familiei celui pe care dorim sa-l sprijinim. Iar ajutorul vine din aceste trei laturi, prin parteneriate, fiecare implicadu-se in mod activ, inclusiv in calitate de surse de finantare. Astfel, persoana dezavantajata vede ca nu este singura, ca este sprijinita de familie si ca mai are si alti aliati puternici in demersurile sale de a desfasura o activitate, chiar de a avea o afacere, implicit sporindu-si increderea in fortele proprii.
Ati reusit sa implicati antreprenori in proiect?
De fapt, intreprinzatorul trebuie sa fie actorul principal in acest proiect. si sunt companii care – prin atitudinea incurajanta pe care o au – arata ca este de succes. Antreprenorii respectivi sunt ca un liant al initiativei noastre, pentru ca proiectul are menirea de a oferi un “maine” mai sigur, un viitor, pentru aceste persoane care – din pacate – intampina dificultati de integrare pe piata muncii. Vedeti dvs, atunci cand vii cu o asemenea initiativa, cu un asemenea proiect, nu este suficienta doar desfasurarea unui curs pentru dezvoltare antreprenoriala, ci este nevoie de finalitate practica. Acesta este rolul antreprenorilor-parteneri, care integreaza aceste persoane defavorizate in schema companiilor, unde dobandesc competente pe care le pot aplica in viitoarele activitati proprii, in business-uri proprii.
in ce masura credeti ca poate avea succes acest proiect, intr-o perioada de criza economica?
Este o criza globala si unii spun ca sunt semne ca va fi depasita. Parerea mea este ca nu a sosit inca adevarata criza, in tarile noastre. Aceasta abia acum vine! Nu trebuie sa uitam ca un Razboi Economic – asa cum se creioneaza acum – este mult mai rau decat un Razboi Mondial… insa, iesirea din criza depinde de fiecare dintre noi, prin activitatea noastra, dar si prin atitudinea pe care o avem. Iar atitudinea pozitiva ne poate ajuta sa trecem cu bine de criza economica! Noi, prin acest proiect, venim cu o atitudine pozitiva, pe o componenta de incurajare a abilitatilor persoanelor defavorizate. Asta putem face noi… si cred ca sunt elemente deloc de neglijat care pot contribui la reusita proiectului. Chiar si intalnirea din Bucuresti a fost pozitiva, din toate punctele de vedere, pentru a deschide multe usi, atat din partea romana, cat si din partea noastra, astfel incat sa reusim sa construim impreuna un proiect durabil.
In Italia, proiectul CRENDI este sustinut si de stat?
Nu! Din partea Statului Italian nu avem nici o sustinere, dar dezvoltam o serie de proiecte europene, legate de CRENDI. La noi exista, insa, Inspectoratul de Servicii Sociale, care se implica atunci cand este vorba despre persoane cu dizabilitati fizice si psihice.
Sunteti presedintele Asociatiei IMM-urilor din Cagliari, capitala regiunii italiene Sardinia. Ce ne puteti spune despre IMM-urile de acolo?
Nu pot spune lucruri prea bune. Despre dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii din Cagliari si din Sardinia, din pacate, am o parere negativa, pentru ca este o perioda foarte dificila, indiferent de sectorul de activitate al firmelor. Iar starea de fapt este agravata si de banci, care au inchis aproape de tot “robinetul” creditarilor si au restrans facilitatile pe care le acordau pana acum. De fapt, parerea mea este ca bancile sunt principalele responsabile pentru criza economica! Dar nu este singurul factor. Reducerea productiei sau diminuarea productivitatii sunt alte doua cauze.
Care sunt domeniile de activitate ale IMM-urilor din zona dvs?
Daca vorbim de Sardinia, intreprinderile mici si mijlocii de aici au, in special, activitati in metalurgie, in domeniul mecanic, in industria chimica, dar si in constructii, chiar daca acest sector este in usoara cadere, acum. Mai sunt si IMM-uri in sectorul alimentar si agro-alimentar, precum si in piscicultura.
Cum apreciati ca este mediul de afaceri din Italia?
In mare, nu pot spune ca este un cadru legislativ prea favorabil dezvoltarii afacerilor. Exista legi cu caracter national, dar care sunt foarte dificil de aplicat. De pilda, este la noi Legea 488, care stabileste unele reguli legate de finantarea afacerilor, conform careia intreprinzatorii ar trebui sa dispuna de 60% din suma necesara pentru un proiect, ceea ce este foarte mult si e greu ca un antreprenor sa gaseasca acesti bani. Restul de 40% ar trebui sa-i primeasca de la o banca, in urma unui credit care s-ar desfasura pe o perioada de 10-15 ani.
Pe de alta parte, in Italia, o firma plateste la stat 47% din profit, ca taxe si impozite pe venitul anual, in afara de TVA-ul, care se plateste lunar, ceea ce inseamna ca intreprinzatorului nu-i prea mai ramane mare lucru! in ceea ce priveste impozitul pe salariu, pentru un angajat care primeste 1.100 – 1.200 de euro pe luna, firma plateste circa 3.500 de euro.
Aveti in vedere sa cooperati cu firme din Romania?
Este de analizat acest lucru. De pilda, eu ma ocup de turism si de transport, in general, de logistica. Trebuie sa vad daca in Romania exista posibilitatea si oportunitatea de a avea o colaborare pe aceste domenii, pentru a putea dezvolta un astfel de business in tara dvs. Este la latitudinea fiecarui om de afaceri italian, separat, de a studia mediul de afaceri din Romania si de a lua o decizie corecta privind o eventuala colaborare cu parteneri romani, in deplina cunostinta de cauza!
Ce reprezinta proiectul CRENDI?
Proiectul european CRENDI face parte din Programul Leonardo da Vinci si se adreseaza persoanelor dezavantajate economic, social si/sau cu handicap fizic. Proiectul consta in orientarea prin tehnici de “empowerment” (cresterea increderii in sine) a cursantului dezavantajat, dublat de o formare antreprenoriala, in primul an, cu scopul final de a-si realiza propria afacere. in al doilea an al proiectului, cursantul va fi asistat de aceiasi psihologi, asistenti sociali, manageri si consilieri pe probleme economico-juridice (din tara si din Italia) care l-au orientat in urmarirea si dezvoltarea propriei afaceri, constituite in primul an.
CRENDI se desfasoara in Italia, Romania si Slovenia, coordonatorul de proiect din partea tarii noastre fiind Asociatia Nationala a Universitatilor Populare – ANUP – International.
Dupa cum a declarat prof. Ileana Boeru, coordonator CRENDI, acesta reprezinta “continuarea si dezvoltarea unui proiect anterior, promovat si coordonat de partenerul italian ISFOR-API, din Cagliari/Sardinia (Italia), iar rezultatele deja obtinute constituie o premiza a succesului actualului proiect”.
Daniel Negut
