In Capitala s-a desfasurat recent “Bucharest Business Forum”, o conferinta internationala care s-a adresat – cu precadere – mediului de afaceri din Romania si din celelalte state riverane Dunarii, reprezentantilor societatii civile, federatiilor si sindicatelor din cateva domenii prioritare de activitate,
cuprinse in Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii. De altfel, domeniile respective au constituit si temele principale de discutie in cea de-a doua zi a Forumului, cand s-au desfasurat – simultan – lucrarile a sase grupuri de lucru: « Turism, cultura-educatie » ; « Moda si industrie de design » ; « Industrie alimentara si sanatate » ; « Tehnologia informatiilor si comunicatiilor, media si agenda digitala » ; « Protectia mediului – apa si padure » si « Manufactura si industria chimica ».
Manifestarea a fost organizata de Ministerul Afacerilor Externe, in parteneriat cu World Trade Institute Bucuresti si Fundatia Steinbeis – Baden-Württemberg.
Evenimentul a marcat debutul unei serii de actiuni, avand drept obiectiv crearea unei platforme de dialog pentru toti actorii interesati in dezvoltarea de proiecte prioritare si parteneriate strategice, la nivel european, in cadrul pilonului al treilea (Dezvoltare economica si sociala) al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii.
Despre acest proiect ne-a vorbit Coordonatorul National al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii, Viorel Ardeleanu, director in cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Ce reprezinta „Strategia Dunarii”?
Strategia Dunarii este un proiect european la care Romania si-a adus o contributie semnificativa, fiind co-initiatoarea lui, proiect care apoi a devenit – prin aprobarea la cel mai inalt nivel al Consiliului European, in 2009 – un proiect regional european.
Partenerii care au organizat acest forum lanseaza o serie de platforme, retele de cooperare, care sa coaguleze in jurul lor firmele, companiile din regiunea Dunarii, pentru implementarea unor proiecte care sa duca la o dezvoltare durabila, inovativa, a regiunii noastre.
Strategia Dunarii invita cetatenii din zona – si in primul rand tinerii – sa se implice in aceste proiecte si sa contribuie la dezvoltarea armonioasa a intregii regiuni, astfel incat, intr-adevar, Bazinul Dunarii sa devina un „brand” important pentru intreaga Uniune Europeana.
Dupa cum stim cu totii, frontierele au cazut prin procesul de extindere, iar vestul Europei a fost unit cu Estul. insa, prin Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii, sunt eliminate si ultimele bariere: cele ale cunoasterii si barierele legate de contactul intre persoane, intre comunitati. Acesta este proiectul la care noi suntem chemati sa-l sprijinim si sa-l facem sa devina un succes.
Care sunt beneficiile pentru Romania?
Pentru tara noastra exista mai multe beneficii. in primul rand, este un nou tip de planificare! Aceasta e o Strategie pentru viitor, pentru ca este vorba de dezvoltarea Bazinului Dunarii in urmatorii 10 ani si include proiecte ce trebuie sa ia in considerare toata legislatia comunitara, legata atat de protectia mediului, cat si de necesitatea dezvoltarii transporturilor, a conectivitatii, dar si dezvoltarea generala a cercetarii. Este evident ca actiunile care fac parte din Strategia Dunarii trebuie implementate de catre companii, astfel ca implicarea mediului de afaceri este esentiala.
Asadar, proiectul va genera o dezvoltare pe toate planurile, ceea ce nu poate decat sa fie in beneficiul Romaniei!
Ce rol vor avea comunitatile locale in realizarea acestui proiect?
Strategia Dunarii pleaca tocmai de la necesitatile cetateanului. Comunitatile locale trebuie sa fie implicate direct in proiectele care vor fi derulate in zona lor. si nu dau decat un exemplu: porturile fluviale sunt, in general, slab tehnologizate, de pilda. Exista deja proiecte pentru modernizarea lor, dezvoltate de catre Ministerul Transporturilor, care vor fi finantate atat din fonduri europene, fondurile structurale, cat si din fonduri nationale.
Asadar, comunitatile locale vor vedea, in mod direct, rezultatele acestei Strategii.
Daniel Negut
