Centrul European de Cercetare Nucleara (CERN) va incerca, pe 30 martie, sa recreeze Big Bang-ul, explozia aflata la originea Universului, cu ajutorul celui mai mare accelerator de particule din lume (Large Hadron Collider/ LHC), au anuntat, marti, specialistii acestei institutii.
Coliziunile de particule cu o putere inedita de 7 teraelectronvolti (TeV) vor avea loc in tunelul circular cu o lungime de 27 de kilometri construit de specialistii CERN, la o adancime de 100 de metri sub frontiera dintre Franta si Elvetia, la periferia orasului Geneva.
„Cu doua fascicule (care pleaca din puncte opuse pentru a se ciocni, n.r.) de 3,5 tetraelectronvolti (TeV), suntem pe punctul de a lansa programul de cercetari fizice al LHC”, a declarat Steve Myere, responsabil cu programul de accelerare a particulelor.
„Reglarea celor doua fascicule este o provocare in sine: este ca si cum ai lansa ace de pe ambele maluri ale Atlanticului, pentru ca acestea sa se loveasca deasupra oceanului”, a adaugat acelasi specialist.
„LHC nu este o masina pentru care este suficient sa apesi pe un buton. El functioneaza foarte bine, dar se afla inca intr-o faza de testare. Va fi, poate, nevoie de ore sau chiar de zile pentru a obtine o coliziune”, a explicat la randul sau Rolf Heuer, directorul general CERN.
Cercetatorii vor incerca sa identifice, in cadrul experimentului, bosonii Higgs, particule subatomice, instabile, numite si „ale lui Dumnezeu”, cruciale pentru intelegerea fizicii actuale, pe care multi le-au studiat fara sa le fi vazut vreodata.
De asemenea, specialistii vor sa studieze supersimetria, un concept care permite explicarea uneia dintre cele mai bizare descoperiri din ultimii ani, aceea ca materia vizibila nu reprezinta decat 4% din Univers. Materia neagra (23%) si energia neagra (73%) impart restul. Cercetatorii de la CERN vor, de asemenea, sa studieze misterele materiei si anti-materiei.
Aflat intr-un tunel de 27 de kilometri, la 100 de metri adancime sub granita franco-elvetiana, LHC foloseste circa 1.200 de magneti superconductori pentru a dirija razele de protoni si pentru a le face sa circule in interiorul tunelului cu viteza luminii. in plus, in anumite regiuni ale tunelului, razele de protoni intra in coliziune cu energii enorme.
In locurile in care au loc ciocnirile se afla aparatura speciala care masoara interactiunea razelor de protoni pentru a descoperi informatii care ar putea impinge mai departe frontierele cunoasterii.
Cei patru detectori principali din cadrul LHC sunt Atlas, Compact Muon Solenoid (CMS), Alice si LHCb.
Atlas si CMS sunt detectori multifunctionali, in timp ce Alice si LHCb sunt proiectati pentru cercetari stiintifice specifice.
Acceleratorul de particule a fost inchis in perioada de Craciun, la scurt timp dupa ce a stabilit un record in ceea ce priveste cea mai mare energie a particulelor inregistrata vreodata.
„LHC a devenit, astazi (30 noiembrie 2009, n.r.), cel mai puternic accelerator de particule, dupa ce a accelerat cele doua fascicule de protoni la o energie de 1,18 teraelectronvolti (TeV), la primele ore ale diminetii”, potrivit comunicatului emis de CERN la momentul recordului.
In perioada in care LHC a fost reparat, noi sisteme de securitate au fost instalate de-a lungul acestui cilindru.
In 2010, CERN are ca obiectiv cresterea energiei fasciculelor de protoni, pregatind o coliziune la energia de 7 TeV (3,5 TeV pentru fiecare fascicul), aceasta valoare reprezentand de trei ori si jumatate puterea maxima a acceleratorului detinut de institutul american FERMILAB.
La sfarsitul lui 2011, LHC urmeaza sa fie din nou inchis pentru 8-10 luni, pentru a fi pregatit sa functioneze la capacitatea lui maxima de 14 TeV.
Construirea LHC a necesitat peste 12 ani , mobilizand peste 7.000 de fizicieni si investitii de circa 3,76 miliarde de euro. (Mediafax)
