La o recenta intalnire cu jurnalistii, presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a vorbit despre problematica privind ajutorul de stat si concurenta neloiala, dar a oferit si informatiile necesare intelegerii rolului actual al institutiei sale si competentele zonale delegate din partea Comisiei Europene, stiut fiind faptul ca – odata cu aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana – tot ceea ce inseamna autorizare ajutor de stat s-a transferat catre acest for comunitar. In acest context, Bogdan Chiritoiu ne-a oferit un interviu, in exclusivitate.
Cum definiti „ajutorul de stat”?
Ajutorul de stat este definit in jurisprudenta comunitara si are patru componente: (1) unele firme primesc ajutor si altele nu, deci, inseamna discriminare;
(2) provine din resurse de stat;
(3) este rezultatul unei decizii a statului;
(4) ca urmare a acestui ajutor este distorsionat comertul intre statele membre, deci, se creeaza o distorsiune in piata.
Aceste patru conditii ar trebui indeplinite, ca sa spunem ca vorbim despre ajutor de stat. insa, ajutorul de stat poate sa fie permis sau nu! De regula, este interzis, dar sunt anumite exceptii. Deci, ajutorul de stat nu este ceva care nu se poate face, prin definitie! Doar ca filozofia pietei interne este ca, intr-adevar, ajutorul de stat distorsioneaza concurenta si-atunci el trebuie limitat, fiind permis numai in anumite situatii.
Si-atunci, a face o lege care sa favorizeze o companie, poate fi interpretat ca ajutor de stat, asa cum spun unii ca ar fi vorba in cazul Legii cu privire la exploatarea aurului de la Rosia Montana?
Daca, printr-o lege, doar unei companii i s-ar oferi conditii speciale, da, se poate interpeta ca fiind ajutor de stat. De aceea, in avizul nostru dat proiectului legat de Rosia Montana, cand se vorbea despre o stabilitate a regulilor privind taxele si impozitele pe care le-ar plati, a regulilor privind regimul fiscal, am spus: „domnule, daca doriti sa asigurati ca mediul de afaceri va fi stabil, ca statul nu va opera modificari, iar promisiunea asta este valabila pentru toate firmele care actioneaza in Romania, atunci este in regula! insa, daca vreti sa-i promiteti numai acestei firme si doar ei ii garantati ca nu-i afectati conditiile fiscale, acest lucru ar putea, intr-adevar, sa ridice probleme de ajutor de stat. Acesta a fost avizul pe care noi l-am dat Guvernului.
Ce inseamna concurenta neloiala?
in sens uzual, concurenta neloiala are un inteles foarte larg. Daca ii intrebam pe intrepinzatori, ne vor spune ca este orice li se pare lor ca le afecteaza capacitatea de a concura intr-un mod corect cu alte firme de pe piata. insa, intelesul legii este destul de restrictiv. Sunt mai multe aspecte. Unele sunt de natura penala, cum ar fi spionajul economic; altele sunt de natura contraventionala, precum deturnarea clientelei sau dezorganizarea unui competitor, de care ne ocupam noi; mai sunt sunt lucruri precum publicitatea inselatoare, de care se ocupa CNA; ori nerespectarea dreptului la marca, de care se ocupa OSIM.
si-atunci, faptul ca statul roman se imprumuta mult la banci in conditii in care bancile isi asigura un profit sigur numai din returnarea acestor imprumuturi, astfel incat ele nu mai sunt interesate sa acorde credite nici populatiei si nici IMM-urilor, nu se poate interpreta ca fiind concurenta neloiala din partea statului?
Nu, nu cred, pentru ca statul nu concureaza ca agent economic.
Nu deturneaza clientela?
Putem spune ca avem de-a face cu o politica economica ce poate fi inteleapta sau nu, corecta sau gresita, dar este politica economica si nu as vorbi aici de o concurenta loiala sau neloiala. (Daniel Negut)
