Aglomeratia din Bucuresti a ajuns sa fie un lucru comun pentru locuitorii orasului, dar disconfortul creat din aceasta cauza ramane la cote Ingrijoratoare. Solutii exista, dar ele raman doar in mapa de dezvoltare pe termen mediu si lung. Pana atunci, bucurestenii nu pot decat sa se descurce cu conditiile oferite. Afla care sunt cele mai sufocate zone ale Capitalei si ce rezolvari se intrevad.
Bucurestiul nu este un oras pentru locuitori, ci un oras sufocat de locuitori. Agitatia cotidiana nu face decat sa confirme cifrele oficiale, care incadraza capitala Romaniei in topul celor mai dense capitale europene. Concret, Bucurestiul are o densitate de peste 9.000 locuitori/kilometru patrat, in centrul orasului. Acest numar este de doua ori mai mare decat in Budapesta, Viena sau Berlin, unde densitatea locuitorilor este de cel mult 4.000 locuitori/kilometru patrat.
„In Sectorul 3, este cea mai mare densitate, dat fiind faptul ca acolo se gasesc cele mai mari suprafete de locuinte colective. Urmeaza Sectorul 6 si Sectorul 2. Intrigante sunt insa cifrele referitoare la Sectorul 1, care, statistic vorbind, are densitatea cea mai mica. Acest lucru nu se traduce insa printr-o zona mai aerisita pentru locuitorii ei, ci prin niste misculatiuni birocratice – includerea comunelor limitrofe in suprafata administrativa. Acest lucru nu inseamna un beneficiu real pentru locuitori sau pentru oras. Pentru a creste calitatea vietii, este nevoie de planuri, initiative si investitii, nu doar de reimpartiri administrative”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Bogdan Mateiciuc, reprezentant Asociatia Bucurestiul Mai Verde.
Sectorul 1 are o suprafata dubla fata de toate celelalte sectoare, dar spatiul liber se regaseste doar in acte
Potrivit statisticilor asociatiei, sectorul 1 are o suprafata dubla fata de celelalte sectoare. Astfel, in timp ce acestea se intind pe aproximativ 30 kilometri, Sectorul 1 are 70 kilometri. Cat despre numarul locuitorilor, potrivit datelor recensamantului din 2013:
in Sectorul 1 locuiesc 225.400 persoane
in Sectorul 2 locuiesc 345.000 persoane
in Sectorul 3 locuiesc 385.400 persoane
in Sectorul 4 locuiesc 287.000 persoane
in Sectorul 5 locuiesc 271.600 persoane
in Sectorul 6 locuiesc 367.000 persoane
„Problemele incep sa apara in momentul in care aceste mase de oameni se deplaseaza pe un program comun. Asa se ajunge la notoriile ambuteiaje. Sunt zone in care, la orele de varf, viteza medie de deplasare este de 2 km/ora. Și ma refer aici la zone precum bulevardul I.C Bratianu, intre Piata Unirii si Strada Coltei. Exista studii ale asociatiilor care militeaza pentru un Bucuresti mai verde care demonstreaza ca viteza mica de deplasare provoaca pierderi tuturor sectoarelor economice intr-un cuantum anual de 180 milioane euro, in Bucuresti”, continua Bogdan Mateiciuc.
Transportul in comun este cea mai sigura cale de a transforma un oras sufocat intr-un oras coerent
Iar pentru imbunatatirea acestei situatii, prima si cea mai eficienta masura ar fi implementarea unui sistem de transport in comun care sa fie folosit de cei mai multi dintre bucuresteni. De asemenea, ar fi bine-venite masuri administrative care sa nu mai permita acordarea autorizatiilor de constructii in locuri deja suprapopulate sau acolo unde exista spatii verzi. Propunerile includ insa si masuri extreme.
„De asemenea, ar trebui limitata constructia de birouri si supermarketuri in interiorul orasului. Amplasarea acestora in oras blocheaza traficul. Sa luam drept exemplu cladirile de birouri construite in centru. Unele dintre ele au locuri de parcare inexistente sau insuficiente. Și chiar daca ar avea locuri de parcare pentru toti angajatii, acestia vor pleca la aceeasi ora creand un surplus de sute de masini in exact acelasi moment, in exact acelasi loc, eventual pe o strada cu un singur sens, cum sunt multe in zona”, explica Bogdan Mateiciuc.
Si in acest caz, transportul in comun ar putea fi o solutie eliberatoare. Dar momentan, liniile RATB sunt slab interconectate, nu exista o frecventa respectata in cazul liniilor de suprafata, prin urmare nu exista o predictibilitate a timpului parcurs pe rutele din oras. Benzile special pentru transport in comun ori nu exista, ori nu sunt respectate, iar metroul este insuficient dezvoltat. Este imperios necesar un plan urbanistic eficient care sa permita un trafic fluid si functionarea orasului prin mijloacele de transport in comun. Numai asa se poate transforma un oras sufocat intr-un oras coerent. (Mihaela Ochiana, IMOPEDIA.ro)
