Cerințele de îngrijire pot fi obositoare și copleșitoare, dar există pași pe care îi putem face pentru a controla stresul și a recăpăta un sentiment de echilibru, bucuria și speranța în viața noastră. Pe măsură ce populația îmbătrânește, mai multe servicii de îngrijire sunt oferite de persoane care nu sunt profesioniști din domeniul sănătății. Aproximativ 1 din 3 adulți din lume oferă îngrijire altor adulți ca îngrijitori informali.
În opinia cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), un îngrijitor este orice persoană care oferă ajutor unei alte persoane care are nevoie, cum ar fi un soț sau partener bolnav, un copil cu dizabilități, o rudă în vârstă, chiar și un animăluț care face parte din familie. Cu toate acestea, membrii familiei care îngrijesc în mod activ un adult în vârstă nu se autoidentifică adesea ca „îngrijitor”. Recunoașterea acestui rol poate ajuta îngrijitorii să primească sprijinul de care au nevoie.
„Îngrijirea poate avea multe recompense. Pentru majoritatea îngrijitorilor, a fi acolo atunci când o persoană iubită are nevoie de tine este o valoare de bază pe care dorim să o împlinim. Dar o schimbare a rolurilor și a emoțiilor este inevitabilă. Este firesc să te simți furios, frustrat, epuizat, singur sau trist. Aceste stări compun sindromul Burden sau “stresul îngrijitorului” – stresul emoțional și fizic al îngrijirii. Există o serie de factori care pot juca un rol în sindromul de stres al îngrijitorului. Pentru unii îngrijitori, cerințele constante de îngrijire a unei persoane care are o boală gravă pot duce la epuizare. Pentru alții, lipsa granițelor dintre rolurile lor de îngrijitor și soț, copil sau altă persoană dragă poate fi o provocare. Unii îngrijitori își pun așteptări nerealiste asupra lor, crezând că pot face totul și refuzând să ceară ajutor. Acest lucru apare adesea pentru că nu vor să fie la rândul lor o povară pentru altcineva. Ceilalți îngrijitori sunt pur și simplu frustrați de nevoile copleșitoare ale persoanei iubite sau de resursele financiare și de altă natură necesare pentru a avea grijă de cineva cu o boală sau o dizabilitate pe termen lung”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Mai mult decât atât, specialistul consideră că Sindromul Burden este puternic asociat cu rezultate negative asupra sănătății. Între 40 și 70% dintre îngrijitorii suferă de depresie, în timp ce mulți îngrijitori au și anxietate ca urmare a stresului asociat cu acordarea de îngrijiri. Furia și iritabilitatea sunt, de asemenea, simptome comune ale sindromului de stres al îngrijitorului. Stresul cronic poate duce, de asemenea, la hipertensiune arterială, diabet și un sistem imunitar compromis. “Simptomele sindromului de stres al îngrijitorului pot include: modificări ale poftei de mâncare, greutății sau ambele, senzație de depresie, viață fără speranță, iritabilitate sau neajutorare, retragerea din societate și separarea de prieteni și familie, modificări ale tiparelor de somn, îmbolnăviri mai dese, pierderea interesului pentru activitățile desfășurate anterior; epuizare emoțională și fizică, sentimente de vinovăție pentru că nu știu sau nu pot mai mult de atât sau că își iau din când în când pauze de somn, masa”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.
Cum putem face față sindromului Burden?
Odată ce ați recunoscut semnele acestui sindrom, următorul pas este gestionarea acestuia. A avea această afecțiune nu este neobișnuit – cheia este să vă faceți din propria sănătate o prioritate, astfel încât să puteți continua să acordați îngrijire persoanei dragi.
“Dacă vă confruntați cu sindromul Burden, unul dintre primele lucruri pe care le puteți și trebuie să îl faceți este să luați o pauză. Credeți că puteți face față singuri, însă realitatea este că nimeni nu poate. Contactați agențiile locale, membrii familiei, prietenii sau grupurile de asistență pentru a găsi pe cineva care să vă înlocuiască pentru o perioadă de timp. Acest lucru poate arată diferit în funcție de situația dvs.: o asistentă medicală la domiciliu sau un asistent de îngrijire personală. Orice ați lucra, folosiți timpul respectiv pentru a avea grijă de dvs. Faceți ceva care vă place sau pur și simplu odihniți-vă și reîncărcați-vă bateriile. Consultați un specialist, un terapeut, un consilier psihologic sau un practician în medicină alternativă. Dacă nu sunteți sănătoși, nu veți putea avea grijă corect de persoana iubită. Asigurați-vă că mâncați bine, dormiți mult și beți multă apă. Faceți mișcare în fiecare zi, chiar dacă asta înseamnă doar să ieșiți afară timp de 15 minute pentru o plimbare rapidă prin cartier”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Totodată, specialistul afirmă că grija de sine înseamnă, de asemenea, să vă faceți timp pentru sănătatea dvs. emoțională. Dacă nu consultați un terapeut, găsiți alte modalități de a vă elibera sentimentele cu privire la rolul dvs. de îngrijitor.
Acest lucru se poate face printr-un grup local de sprijin pentru îngrijitori sau vorbind cu un membru al familiei sau cu un prieten. S-ar putea chiar să găsiți asistență online. Meditația, exercițiile de respirație, yoga ș.a. practici din această gamă pot fi incredibil de terapeutice și vă pot ajuta să îndepărtați o parte din negativitate, astfel încât să vă puteți reorienta și să fiți gata să vă continuați rolul de îngrijitor.
“În cele din urmă, colaborați cu specialiștii în domeniu pentru a găsi cel mai bun tratament pentru persoana iubită ruda sau animăluțul dvs., pentru a vă asigura că primiți ceea ce are nevoie. Medicii și ceilalți profesioniști din domeniul medical ar fi bine să fie conștienți de nevoile dvs., în calitate de îngrijitor principal și să lucreze pentru a vă sprijini. Acest lucru vă poate ajuta să atenuați o parte din stresul pe care îl puteți întâmpina și să vă ajute să găsiți soluții la problem și nu invers. Sindromul de stres al îngrijitorului nu trebuie să fie realitatea dvs. și nu trebuie lăsat să vă copleșească. Deși poate avea un impact negativ asupra vieții și bunăstării dvs., există diferite modalități de recuperare pentru a fi un îngrijitor sănătos și mai apt de a sprijini persoana/ființa iubită. Concentrându-vă asupra propriilor nevoi, puteți evita pericolele sindromului/efectului Burden”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite – psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga, formator acreditat CNFPA. De peste 13 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.
