Inversunarea clientilor BCR care au dat banca in judecata creste dupa ce Tribunalul Bucuresti a decis sa respinga cererea acestora de a li se suspenda plata ratelor pe durata procesului. Chiar daca unii dintre clienti s-au lasat intimidati de aceasta decizie si au renuntat la lupta cu banca, procesul continua spune avocatul Gheorghe Piperea intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru imopedia.ro.
Nu este un singur proces, sunt mai multe. in aceasta luna februarie si in primele zile ale lui martie sunt patru procese de fond, am ajuns sa ne judecam pe fond. Sunt doua grupuri Volksbank si doua grupuri de clienti BCR. Mai reprezint si alte grupuri, dar deocamdata acolo nu a inceput actiunea. Sunt in total in jur de 1500 de clienti.
Cum au decurs lucrurile pana acum?
Pana in momentul de fata in ce priveste ordonantele presedintiale de suspendare a platilor lucrurile au decurs foarte prost, as spune, pentru ca toate cererile au fost respinse de acelasi Tribunal Bucuresti, asta in conditiile in care in toate celelalte instante din tara ordonantele de acest gen au fost admise.
Cum au privit clientii dumneavoastra aceasta decizie? Sunt descurajati?
O parte dintre ei sunt descurajati, chiar au renuntat la proces si nu neaparat din cauza rezultatului. Descurajarea provine dintr-o tensiune care a intimidat, ultima ordonanta, a patra a fost respinsa, dar in acelasi timp clientii au fost obligati sa achite cheltuielile de judecata in mod solidar, nu pro-rata. Sunt cheltuieli mari, vorbim de 100.000 lei care au fost pusi in sarcina tuturor celor 88 de clienti BCR, dar in acelasi timp fiecare dintre ei ar putea sa fie executat. Dincolo de aceste situatii exceptionale de oameni care s-au intimidat, s-au speriat si pot sa renunte la proces, toti ceilalti clienti au incredere in continuare in sistemul judiciar si as putea spune ca sunt mai inversunati ca pana acum pentru ca mesajul a fost perceput ca un mesaj de intimidare din partea sistemului judiciar. Totusi vorbim de ordonante presedintiale care sunt supuse recursului. in fond se va vedea, adica acum in februarie vom vedea daca clientii au dreptate sau nu cand spun ca in contracte sunt clauze abuzive. in general, atitudinea in proportie de peste 95% este pozitiva fata aceste procese, este una mult mai inversunata impotriva bancilor.
Care sunt principalele cereri formulate in instanta?
Sunt clauze de genul indicelui de referinta interna a bancii, care este un indice compozit al bancii si dupa care dobanda, care ar trebui sa fie fixa, variaza in functie de cum interpreteaza institutia financiara conjuncturile pietei, iar aceste conjuncturi sunt intotdeauna cunoscute doar de banca.
A doua clauza, cea mai delicata este cea referitoare la comisioane (comisioanele de risc, de monitorizare a riscului, de administrate s.a.m.d.) care desi ar trebui sa fie niste plati facute pentru niste operatiuni punctuale, in realitate aceste comisioane se platesc lunar si desi par mici, sa zicem 0,20% in realitate ele sunt foarte mari pentru ca sunt percepute lunar si ajungi la un 2,5% pe an. Trebuie spus ca aceste comisioane sunt dobanzi mascate pentru ca la momentul in care clientul a initiat contractul, sa zicem in 2006, a incheiat contractul in baza faptului ca este o dobanda care pare sa fie mai mica fata de bancile concurente, dar nu a stiut cu exactitate ca plateste acel comision, l-a descoperit insa dupa trei-patru luni in contract si ca il plateste in fiecare luna. El reprezinta uneori si 30% din totalul costurilor platite lunar. Multe banci au inregistrat aceste comisioane in situatiile lor financiare anuale cu titlul de venituri din dobanzi, deci confirma ceea ce spun eu ca sunt comisioane mascate.
Ar mai fi o gramada de alte clauze. Va mai dau un exemplu. in mod normal ar trebui, pentru a usura sarcina clientului cand exista o obligatie restanta sa iei mai intai rata din credit, apoi dobanda, apoi comisioanele si apoi eventualele penalitati. intotdeauna aceasta ordine este inversata. Mai intai se iau penalitatile, apoi se i-au comisioanele, dobanzile si la final rata de credit.
Ordonanta 50 ar fi trebuit sa se modifice in Parlament, exista un amendament care inversa aceasta ordine in favoarea clientului, dar bineinteles ca nu a fost accepta de catre cei care fac lobby pentru banci.
Cat de mult s-ar putea intinde acest proces?
Procesul pe fond are sanse sa se termine pana la sfarsitul lui martie 2011, desi daca va aduceti aminte initial termenele erau de un an de zile, undeva in octombrie-noiembrie 2011. Acum legislatia s-a modificat si permite, ba chiar obliga in anumite situatii judecatorul sa judece un proces de pe o zi pe alta fara sa mai dea termene de o luna, doua luni s.a.m.d. Sunt optimist in privinta duratei, sunt optimist si in privinta rezultatului, dar nu as vrea sa anticipez.
Cristina Tamas
