Irlanda, „tigrul celtic” din anii ’90, nu poate opri derapajul creditelor neperformante. Va primi un imprumut urias, estimat la circa 120 mld. euro, adica 75% din PIB, de la UE si FMI. Criza a fost provocata de incercarea de a acoperi hemoragia de zeci de miliarde de euro a bancilor irlandeze de catre stat, potrivit Ziarului Financiar.
Ministrul irlandez de finante anunta ieri seara ca va propune guvernului sa apeleze la sprijinul financiar al UE si FMI, punand capat unei saptamani de rezistenta.
Ziarul britanic Sunday Times scria ieri ca pachetul s-ar putea ridica la 120 mld. euro, dar ministrul irlandez spunea ca suma nu se va scrie cu trei cifre, adica nu va depasi 100 mld.
euro.
Irlanda, o tara cu un PIB de 160 mld. euro, se vede nevoita sa ia un credit care reprezinta 75% din PIB si aproape dublul bugetului sau consolidat annual pentru a putea salva bancile.
Bancile irlandeze trebuie sa faca fata la retrageri masive si la pierderi dupa prabusirea pretului la imobiliare cu 50% intre 2007 si 2009. O casa care costa 120.000 de euro in 1994 ajunsese sa fie evaluata la un milion de euro in 2007, pentru ca in 2010 pretul sa fie la circa 500.000 de euro, conform Financial Times.
Pachetul de asistenta financiara s-ar putea ridica la 120 de miliarde de euro, adica putin mai mult decat cele 110 miliarde de euro imprumutate in primavara de Grecia, care are insa o economie de 235 mld. euro, potrivit informatiilor prezentate ieri de presa britanica.
in ultima saptamana se acumulase o presiune enorma asupra Irlandei pentru a cere sprijinul UE, atat din partea investitorilor, care au impins dobanda la obligatiunile irlandeze la peste 8% pe an, cat si a oficialilor europeni.
„Sentimentul meu este ca suntem la un moment de cotitura din multe puncte de vedere. Ce se intampla in Irlanda nu este o surpriza pentru pietele financiare, situatia era cunoscuta de mult. Surprinzator este insa ca pietele financiare continua sa fie nervoase, desi au fost date mai multe semnale incurajatoare. Situatia Irlandei se resfrange asupra zonei euro si vine dupa problemele din Grecia. Mi se pare ca in perioada urmatoare se va pune problema supravietuirii zonei euro”, spune analistul economic Aurelian Dochia.
Aceste temeri se resimt tot mai puternic si la Bruxelles, unde Jean-Claude Junker, presedintele Eurogrup (un consiliu al ministrilor de finante din zona euro), sublinia inca de saptamana trecuta ca autoritatile europene „au mijloacele necesare si hotararea de a le utiliza” pentru a asigura stabilitatea monedei unice.
O delegatie mixta a Comisiei Europene, Fondului Monetar International si Bancii Centrale Europene se afla la Dublin de la jumatatea saptamanii trecute, pentru a evalua situatia financiara a tarii, dar si starea sistemului bancar, care sta la baza problemelor financiare ale Irlandei. Ministrii de finante din zona euro aveau programata ieri-seara o teleconferinta, in cadrul careia era asteptata si anuntarea valorii pachetului financiar care va fi accesat.
„Voi propune colegilor mei sa aplice pentru programul de ajutor financiar”, spunea ieri dupa-amiaza ministrul irlandez de finante Brian Lenihan, citat de Bloomberg. „Bancile sunt o problema mult prea mare pentru tara noastra. Principala grija a guvernului este sa se asigure ca nu vom suferi un colaps al sectorului bancar”, este declaratia care arunca Irlanda in bratele creditorilor internationali, la cateva luni distanta dupa ce Grecia facea acelasi lucru.
Declaratia de ieri este vazuta de presa internationala ca o capitulare, dupa ce la inceputul saptamanii trecute autoritatile irlandeze respinsesera ideea contractarii de ajutor financiar. De altfel, Irlanda nu ar avea in mod normal nevoie sa acceseze pietele financiare pana in vara viitoare. Spre deosebire de Grecia, problemele Irlandei nu vin insa din dezechilibrul finantelor publice, ci din cheltuielile enorme pe care le-a facut pentru a-si salva sistemul bancar.
Supranumita in anii ’90 „tigrul celtic”, Irlanda a reusit sa isi dezvolte foarte rapid economia pe baza investitiilor straine, ajungand pe locul al doilea intre membrii Uniunii Europene dupa produsul intern brut/locuitor, un indicator care reflecta nivelul de trai. Investitiile straine au inceput sa slabeasca dupa 1995, astfel incat veniturile din investitii straine (profiturile repatriate ale investitorilor) au ajuns la circa 15% din PIB, de doua ori mai ridicate decat intrarile de ISD. Sistemul bancar a contribuit prin finantari la supraincalzirea economiei, insa a devenit astfel foarte expus fata de piata imobiliara, fiind lovit din plin de prabusirea acesteia, in urma cu doi ani.
Acum statul este nevoit sa cheltuiasca aproximativ 50 de miliarde de euro pentru a salva bancile de la faliment. Efortul de sustinere a bancilor va arunca in aer deficitul bugetar pe 2010, la circa 32% din Produsul Intern Brut, un nivel pe care investitorii privati nu sunt dispusi sa il tolereze.
„Problema este ca salvarea sistemului bancar impune costuri serioase. Lucrul acesta este greu de explicat si de finantat pe pietele internationale. Nicio tara din lume nu poate finanta un deficit de 30% din PIB cu dobanzi de 10%. Din cauza asta, in ciuda eforturior pe care le-a facut guvernul si a ajustarilor foarte semnificative, deja cifrele sunt atat de mari incat nu mai pot fi in mod credibil prezentate pietelor ca fiind sustenabile”, mai spune Aurelian Dochia.
Confruntate cu valuri succesive de credite neperformante, bancile irlandeze au pierdut increderea finantatorilor, astfel ca se confrunta cu retrageri de depozite, care le afecteaza si lichiditatile. Pana acum, au supravietuit prin perfuziile acordate de Banca Centrala Europeana. Anglo Irish Bank, banca la care statul detine 90% din actiuni, a suferit un exod al clientilor straini, care au retras 17 miliarde de euro de la inceputul anului.
Ministrul belgian de finante Didier Reynders, care detine si pozitia de presedinte al Consiliului Ecofin, avertiza saptamana trecuta ca sprijinul Bancii Centrale Europene poate functiona doar pentru o perioada limitata de timp, iar bancile au nevoie de capital. (Citeste articolul integral pe zf.ro)
