Grupul Clientilor cu Credite in CHF (GCCC) va organiza duminica un nou protest in Piata Victoria, dupa cele de la inceputul anului, intrucat bancile nu sunt interesate sa rezolve criza acestor imprumuturi, prin negocieri cu debitorii, si cere implicarea clasei politice prin adoptarea unei legi, informeaza Mediafax.
„Grupul Clientilor cu Credite in CHF organizeaza in data de 14 iunie 2015, orele 15:30-18:30, in Piata Victoriei, un miting prin care protesteaza fata de atitudinea pasiva a clasei politice in problema creditelor acordate in franci elvetieni, fata de atitudinea partinitoare a BNR-ului pentru a proteja institutiile bancare si, nu in ultimul rand, fata de dezinformarile si abuzurile sistemului bancar impotriva propriilor clienti”, se arata intr-un comunicat al grupului format din circa 25.000 de membri.
Acesta a inceput pe 17 martie, alaturi de Asociatia Unilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF), un proces de negociere cu sapte banci (Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Romaneasca, OTP si Credit Europe Bank) pentru 1.500 de persoane, in baza unei imputerniciri notariale.
Dintre acestea, doar Volksbank, in urma preluarii de catre Banca Transilvania, a inaintat clientilor o oferta concreta, prin care banca preia o parte din povara creditului.
„Desi autoritari si reticenti in prima faza, in urma insistentelor noastre, reprezentantii bancilor s-au intalnit cu noi, urmand ca pana la data de 30 iunie 2015, data la care expira mandatul, sa finalizam acest proces, indiferent de rezultatele acestuia. Din pacate, acest proces de negociere a demonstrat inca o data, cu fapte si documente concrete, lipsa de interes a institutiilor bancare de a rezolva criza creditelor in franci elvetieni, criza de aparitia careia sistemul bancar este singurul vinovat”, se spune in comunicat.
Clientii au vizat, in cadrul negocierilor, reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia in lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.
Reprezentantii grupului au punctat ca politicienii au recunoscut la nivel declarativ responsabilitatea sistemului bancar in aceasta problema, insa acestia nu au actionat pentru a proteja cetatenii de abuzurile si greselile sistemului bancar.
Mai mult, ei spun ca au fost discutate diverse proiecte de lege de la aparitia crizei francului elvetian, pe 15 ianuarie, dar toate initiativele „au fost uitate” la interventiile BNR si ale institutiilor bancare.
„Activitatile si dezbaterile clasei politice desfasurate in ultimele 5 luni nu au fost orientate catre rezolvarea problemelor cetatenilor imprumutati in valuta, cu toate ca peste 100.000 de familii (circa 300.000-400.000 de romani) se gasesc in situatia foarte dificila de a nu-si mai putea achita ratele si de a fi executati de catre banci”, au mentionat reprezentantii debitorilor in CHF.
Astfel, acestia solicita Parlamentului, Guvernului si presedintelui Romaniei sa adopte in regim de urgenta Legea conversiei in moneda nationala a creditelor din valuta in forma modificata de GCCC si AURSF, prin impartirea echitabila a poverii intre banca si clienti, fara discriminare si costuri suplimentare.
Clientii au solicitat prin acest act normativ sa aiba posibilitatea de a converti in lei creditele in valuta la cursul de la momentul acordarii imprumutului apreciat cu maxim 20%. Pe de alta parte, bancile si BNR au invocat neconstitutionalitatea unei astfel de masuri, precum si pierderile mari cauzate institutiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea sa le suporte si ar ajunge in faliment.
Desi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a cerut bancilor sa negocieze individual cu clientii si sa le prezinte diverse variante de solutii prin care sa scada ratele platite, fara a majora costul total al creditului, debitorii au reclamat ca acestea exista doar la nivel declarativ, intrucat in realitate institutiile de credit nu negociaza solutiile cu clientii, iar variantele pe care le inainteaza debitorilor sunt in dezavantajul acestora din urma, avand costuri suplimentare pentru intreg serviciul datoriei.
Parlamentarii au dezbatut problema creditelor in franci in mai multe sedinte ale Comisiei Buget-Finante-Banci impreuna cu toate partile implicate, cu mai multe solutii pe masa, insa discutiile au fost abandonate, politicienii fiind convinsi de guvernatorul BNR ca problema trebuie rezolvata pe calea negocierii individuale, nu printr-o masura legislativa.
„Mitingul organizat de GCCC are scopul de a atentiona si responsabiliza clasa politica, in totalitatea ei, fara a nominaliza un anumit partid, mai ales in contextul politic actual”, se mai spune in comunicat.
Peste 75.000 de persoane fizice figureaza cu credite in franci elvetieni in bilanturile bancilor locale, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci. in realitate insa, numarul imprumutatilor in franci este mult mai mare, avand in vedere ca bancile au externalizat sau au vandut foarte multe astfel de contracte.
Din totalul debitorilor cu imprumuturi in franci inregistrate in bilanturile bancilor, aproape o treime (32%) se regasesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Romaneasca si 2% la OTP Bank.
Peste o treime dintre creditele in franci elvetieni (35%) au fost destinate achizitionarii de locuinte, 58% au reprezentat credite de consum cu ipoteca, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit BNR.