Chiriasii cladirilor de birouri cu certificare verde, situate in orasele din afara Bucurestiului, ar putea economisi pana la 500,000 euro anual, in timp ce proprietarii acelorasi cladiri ar beneficia de o optimizare semnificativa a costurilor, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta imobiliara Colliers International Romania.
Directivele recente ale Uniunii Europeane privind sustenabilitatea si eficienta energetica au condus la adoptarea la nivel european a unor stimultente locale pentru cladirile verzi. Anul trecut, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a adoptat reducerea pana la un minim de 0.25% a taxei pe proprietate pentru companiile care au in portofoliu cladiri aflate in clasa de performanta energetica A si care detin o certificare oficiala recunoscuta la nivel mondial ca si certificare „verde”. Studiul realizat de catre echipa de Property Management impreuna cu divizia de Research a Colliers International Romania dezvaluie impactul pe care adoptarea unui astfel de stimulent fiscal in principalele centre de afaceri din Romania l-ar putea avea asupra situatiei financiare a companiilor – chiriasi sau proprietari de cladiri de birouri.
Luand in calcul stocul total al spatiilor de birouri inchirate in orasele din afara Bucurestiului, studiul arata ca – in cazul in care toate cladirile de clasa A ar avea certificare verde – chiriasii ar putea economisi pana la jumatate de milion de euro (€500,000) anual, per oras, ca urmare a diminuarii drastice a service charge-ului datorat proprietarilor. Suma reprezinta echivalentul valoric a cca. 100 salarii anuale medii pe oras.
“Cluj-Napoca a fost primul municipiu din Romania care a adoptat masuri concrete de incurajare a dezvoltarii sustenabile, oferind un exemplu pozitiv la nivelul intregii tari si atragand atentia asupra nevoii de politici guvernamentale care sa stimuleze eficienta energetica si dezvoltarea de cladiri verzi. Dincolo de beneficiul imediat oferit de o eventuala reducere a taxei pe proprietate, cladirile verzi prezinta o serie de avantaje atat pentru chiriasi – costuri mai mici cu utilitatile,un mediu de lucru mai sanatos si mai productiv, imagine corporativa imbunatatita – cat si pentru proprietari – posibilitatea de a incasa chirii mai mari, o valoare mai mare a cladirii pe piata, rate de ocupare ridicata si promovare gratuita”, a declarat stefania Baldovinescu, Director al departamentului de Property Management din cadrul Colliers International Romania.
Nivelul taxei pe proprietate este stabilit de catre fiecare consiliu local, la valori cuprinse intre 0.25% si 1.5% din valoarea de inventar a cladirii. Pentru a analiza impactul unei eventuale reduceri a taxei pe proprietate in principalele hub-uri de business din Romania, studiul porneste de la exemplul oferit de Cluj-Napoca.
In practica, in cazul unei proprietati inchiriate, costurile cu taxa pe proprietate se reflecta in service charge-ul platit de fiecare chirias proportional cu suprafata inchiriata, alaturi de utilitati, comosion de administrare sau asigurari. Pentru cladirile de birouri, ponderea medie a taxei pe proprietate in service charge este cuprinsa intre 35% – 50%, conform tabelului de mai jos.
In cazul municipiului Cluj Napoca, luand in calcul stocul total de cladiri de birouri de clasa A (46,000 m2 ) si o rata de neocupare de 10%, chiriasii platesc anual o suma de peste €600,000 pentru taxa pe proprietate. Potrivit noii masuri adoptate de Consiliul Local, incepand din 2013, taxa va scadea pana la un minim de 0.25% pentru cladirile verzi. La nivelul intregului oras, daca toate cladirile ar avea certificare verde, aceasta noua masura se traduce prin economii egale cu 108 salarii medii anuale.
In ce priveste proprietarii, o taxa pe proprietate mai mica se traduce direct intr-o valoare mult diminuata a service charge-ului, sporind astfel atractivitatea cladirii in fata chiriasilor, concomitent cu reducerea efectiva a costurilor cu spatiile vacante si imbunatatirea cash-flow-ului.
Ca un alt exemplu, proprietarul unei cladiri de birouri cu o valoare de €20 milioane euro, situata in Cluj Napoca, economiseste anual circa €130,000, daca imobilul obtine o certificare LEED, BREEAM sau DGNB. Acestor beneficii li se adauga costuri operationale mai mici, ceea ce conduce in timp la competititivitate ridicata, o rata de ocupare mai mare si o valoare de piata sporita.
Incurajati de exemplul Cluj-Napoca, multi profesionisti din piata imobiliara, inclusiv dezvoltatori, investitori si organizatii non-guvernamentale, sustin ca o astfel de initiativa publica ar ajuta afacerile locale sa ramana competitive si sa performeze, in contextul in care cresc standardele privind eficienta energetica si constructia de cladiri verzi la nivel european si global.
