Autostrazile construite in Romania la ses sunt de 3 ori mai scumpe decat in Bulgaria, iar diferenta intre costurile minime si maxime pentru aceeasi forma de relief este mai mare decat in Polonia si Bulgaria, potrivit Consiliului Concurentei, care transmite autoritatilor sa evite actele aditionale.
„In cadrul analizei s-a constat o variatie semnificativa a preturilor medii pe kilometru de autostrada. Spre exemplu, la zona de ses, in Romania preturile au variat in intervalul 2,68 milioane euro (tronsonul Fetesti- Cernavoda) si 11,61 milioane euro (varianta de ocolire Pitesti), in Bulgaria intre 2 milioane euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) si 2,8 milioane euro (Hemus – Sofia si Yana), iar in Polonia in intervalul 4,6 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa) – 12,4 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa)”, se arata intr-un comunicat al Consiliului Concurentei, care prezinta concluziile unei anchete sectoriale privind piata lucrarilor de constructii de drumuri si autostrazi din Romania.
In Romania, variatia pretului mediu pentru un kilometru de autostrada construit in aceeasi forma de relief este de 45,8%, mai mare fata de cazul Poloniei (36,4%) si Bulgariei (14,2%), potrivit sursei citate.
In urma prelucrarii datelor si informatiilor puse la dispozitie de CNADNR, analiza arata ca in Romania pretul mediu al unui km de autostrada construit in zona de ses este de 23,3 milioane lei/km, iar cel al unui km de autostrada construit in zona de deal este de 20,8 milioane lei/km, ambele peste nivelul standardelor de cost.
Comparativ cu Bulgaria, pretul mediu/km de autostrada construit in zona de ses este de aproape trei ori mai mare, potrivit sursei citate.
in urma anchetei sectoriale privind piata lucrarilor de constructii de drumuri si autostrazi, Consiliul Concurentei recomanda autoritatilor contractante sa evite incheierea de acte aditionale la contractele initiale. Institutia a constatat ca exista situatii in care, prin semnarea de acte aditionale, castigatorul licitatiei (cel care ofera cel mai mic pret) negociaza direct cu autoritatea contractanta o noua valoare a lucrarii, care poate deveni mai mare decat cea a ofertelor depuse initial de concurentii sai.
Astfel, in perioada iunie 2010 – iunie 2011, pentru 96 de contracte de executie de lucrari de constructii de drumuri si de servicii au fost incheiate 203 acte aditionale, din care 23 au fost modificate din punct de vedere al valorii contractelor.
Din cele 23 de contracte cu valoare modificata, pentru 8 contracte valoarea initiala a fost marita cu aproape 50%, pentru alte 8 contracte valoarea initiala a crescut intre 10% – 30%, iar 2 contracte de lucrari au suferit modificari de peste 50% din valoarea initiala.
„Aceasta situatia nu este o caracteristica doar a pietei romanesti: conform unui raport al Curtii Europene de Conturi privind lucrarile de infrastructura derulate din fonduri comunitare in Germania, Grecia, Polonia si Spania in perioada 2000-2013, costurile a 46% din proiectele auditate au crescut cu mai mult de 20% in timpul executiei lucrarii”, se spune in comunicat.
Analiza realizata de Consiliul Concurentei indica faptul ca piata lucrarilor de constructii de drumuri este slab concentrata, pe aceasta fiind active aproximativ 640 de companii.
„Asocierile intre companii in vederea participarii la licitatii, precum si prezenta unei companii in doua sau mai multe asocieri pentru a participa la licitatii ce se desfasoara in acelasi timp, sunt frecvente si reprezinta caracteristici ale acestei piete. Desi legale conform legislatiei privind achizitiile publice, din punct de vedere al concurentei acestea creeaza suspiciuni privind schimbul de informatii sensibile intre participanti si limiteaza posibilitatea partilor de a concura una cu cealalta sau cu terti in calitate de companii independente”, arata Consiliul Concurentei.
in vederea asigurarii unei concurente reale in cadrul unei licitatii, Consiliul considera necesara limitarea interactiunii intre ofertanti si evitarea organizarii simultane a licitatiilor cu acelasi obiect, asa cum s-a intamplat in cazul licitatiilor corespunzatoare celor sase sectoare organizate de CGMB pentru atribuirea contractelor cadru de asfaltare a strazilor.
Pe de ala parte, implicarea companiilor in mai multe contracte de lucrari de constructii de drumuri in acelasi timp, fara a dispune in mod real de resursele necesare, poate conduce la disfunctionalitati ale pietei, prin intarzieri in executarea lucrarilor si implicit, cresterea costurilor acestora.
Studiul autoritatii de concurenta arata ca termenele de executie a lucrarilor din Romania au fost depasite la majoritatea tronsoanelor de autostrada cu mai mult de 12 luni. Conform raportului Curtii Europene de Conturi, proiectele de infrastructura derulate in tarile incluse in analiza au inregistrat depasiri de termen, in medie cu 9 luni, ceea ce reprezinta 41% din termenul planificat initial.
in perioada 2007 – 2011, marja medie a profitului obtinut in sector a fost de 7%, respectiv de aproximativ 8% pentru constructorii romani si de 4% pentru cei straini.
Raportul Consiliului Concurentei mentioneaza si faptul ca, desi obligatorie, publicarea in anunturile de participare a valorii estimate a contractelor de lucrari de constructii de drumuri poate influenta/afecta formarea pretului. Cunoasterea acestora poate conduce la elaborarea unor oferte financiare care nu reflecta costurile reale si performantele economice ale companiilor, ci tind sa se alinieze la aceste valori estimate.
„in cazul companiilor care sunt detinute de autoritati locale, Consiliul Concurentei va colabora cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice in vederea analizarii modului in care acestor companii le sunt incredintate contracte publice, din perspectiva respectarii regulilor de concurenta si ajutor de stat. in contextul demersurilor pentru divizarea CNADNR si constituirea a doua noi companii nationale, Consiliul Concurentei recomanda initiatorului actului normativ sa delimiteze clar activitatile ce au caracter de serviciu de interes economic general de cele cu caracter comercial, cat si sursele de finantare pentru cele doua categorii de activitati”, se mai arata in comunicat.
in cadrul anchetei sectoriale pe piata lucrarilor de constructii de drumuri si autostrazi din Romania, Consiliul Concurentei a solicitat informatii atat companiilor din sector, cat si administratorilor retelei de drumuri publice.
in urma acesteia, au fost initiate patru investigatii privind posibile intelegeri anticoncurentiale de tip cartel (extractia/prelucrarea si comercializarea de agregate minerale de balastiera, participarea cu oferte trucate la licitatiile organizate de catre DRDP Craiova, impartirea pietei intre unele companii active pe piata lucrarilor de constructii de drumuri aflate in administrarea DRDP Brasov, respectiv DRDP Timisoara), aflate in prezent in derulare.
Raportul este supus dezbaterii publice timp de 30 de zile si poate fi consultat pe site-ul institutiei.
