Cine sunt cei care aleg să rămână în România și contribuie major la viitorul țării
București, 11 aprilie 2022
În 1896, economistul italian Vilfredo Pareto publica o lucrare în care enunța „regula 80/20” sau “legea celor puțini, dar critici”: pentru multe evenimente, aproximativ 80% din efecte sunt produse de 20% din cauze. De atunci, principiul Pareto a fost aplicat în numeroase domenii, precum economie și afaceri (80% din vânzări provin de la 20% din clienți), IT, sport, sănătatea și siguranța muncii sau controlul calității. Dar cum ar arăta principiul Pareto aplicat la populația României? Cine sunt cei 20% care pot genera schimbarea României pentru următorii 30 de ani? Cum îi recuperăm pe ceilalți 80%?
Plecând de la aceste întrebări, vineri, 8 aprilie, Rethink Romania a organizat dezbaterea Cu cine construim România anului 2050?, la care au participat ̦ – Președinte Rethink România, – CEO Banca Transilvania, ̦ – profesor de psihologie la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, din cadrul Universităţii Bucureşti, specialist în psihologie organizațională și măsurare psihologică și ̦ – Managing Director AHA Moments, membru Rethink Romania. Discuția a fost găzduită de KPMG România și moderată de ̦̆ – Country Managing Partner KPMG Romania și a fost transmisă live pe pagina de Facebook Rethink Romania.
“Pentru studiul The Pareto Report ne-am uitat la top 20% dintre români din punct de vedere al veniturilor, care reprezintă 1,9 milioane de români. Populația Pareto este un motor al schimbării în societatea românească, iar cifrele confirmă asta: ei generează 43% dintre veniturile anuale și contribuie cu 80% dintre investiții. Din punct de vedere al motivațiilor, ceea ce îi face diferiți față de publicul comercial extins este responsabilitatea. Aceștia simt că trebuie să genereze schimbare în societate, sunt conștienți de impactul pe care îl pot avea asupra celor din jur și sunt orientați către performanță ridicată”, a arătat ̦, co-autor al studiului, Managing Director AHA Moments și membru Rethink Romania.
Alte rezultate ale studiului:
- Populația Pareto din România are mai mare încredere în cei din jur
- 36% dintre oamenii Pareto recomandă România ca țară în care să trăiești
- Produsele și serviciile fabricate în România se bucură de un scor bun de recomandare, mai mare decât scorul României ca țară
- Populația Pareto are opinii mai puternice despre emigrare decât populația generală: doar 3% dintre ei planifică să emigreze în 2022
- 83% din „Early Adopters” aparțin Populației Pareto. Ei determină succesul noilor intrări pe piață
- Principiul 20/80 se pliază în întregime pe statisticile legate de investiții – 80% dintre toți banii investiți vin de la 20% din populație
- 51% din Populația Pareto are o sursă de venit suplimentară
Rezultatele integrale ale studiului se găsesc aici și aici.
Una dintre temele dezbaterii a constat în modalitatea în care putem micșora clivajele dintre populația Pareto și restul de 80% al populației – facem asta prin încurajarea celor 20%, care vor deveni mai performanți și vor genera venituri și dezvoltare și pentru restul sau ne concentrăm asupra celor 80%, care trebuie ajutați să aibă acces la mai multe șanse de dezvoltare?
̦ , profesor de psihologie la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, din cadrul Univesitatii Bucuresti, specialist în psihologie organizațională și măsurare psihologică consideră că “problema României nu a stat niciodată în lipsa de competențe la vârf. Ce ne trage în jos este procentul extrem de mare, mult mai mare decât în alte țări, al celor care sunt la bază și nu au suficiente oportunități de dezvoltare. Spre exemplu, dacă media europeană are un procent de 18% de analfabetism funcțional, în România acesta este de 44%. Atenția statului ar trebui să ne îndrepte înspre a recupera acea masă imensă de oameni care nu au oportunități, dar care reprezintă în realitate un rezervor de talente major”.
, CEO Banca Transilvania, a avut o viziune similară, adăugând că “problema nu este că publicul general nu dorește dezvoltarea personală sau nu dorește să facă investiții. Din păcate, ei nu au resursele, educația financiară sau acces la informațiile necesare. De aceea, e important să ne gândim cum putem să ridicăm nivelul de educație generală”. Reconstruirea educației reprezintă una dintre domeniile cheie de intervenție pentru Rethink Romania, alături de stabilizarea demografiei României. O educație solidă la nivelul publicului general este o condiție necesară pentru declanșarea unei schimbări profunde a mentalității. Omer Tetik a adăugat: “Schimbarea mentalității e un proces îndelungat, pentru care e nevoie de perseverență și consecvență. De aceea, cred că toate mesajele publice de la oamenii de afaceri, dar și cele dinspre zona politică trebuie să fie și de încurajare și de a arăta bune practici acolo unde există. Mai ales momentele de criză, care funcționează ca niște <<tipping points>>, trebuie văzute, prezentate și valorificate și ca niște oportunități”.
„Schimbarea vine de la fiecare dintre noi. Schimbându-ne pe noi vom putea genera transformarea României și atingerea potențialului real al țării noastre. Publicul Pareto poate fi o putere nu doar economică, ci poate reprezenta și scânteia care să declanșeze o transformare strategică și o revoluție a mentalității. Ar trebui să ne uitam la acest public, să îi analizăm crezurile, felul de a fi și mentalitatea și să încercăm să multiplicăm modelul pentru a putea construi o Românie care în 2050 să arate mai aproape de cum ne-am dori – o țară în care oamenii și mai ales tinerii să iubească să trăiască. Poate că 30 de ani pare mult, dar ne putem uita în spate la ultimii 30 și putem trage concluzii – am făcut progrese mari, dar am fi putut facem mai mult si mai bine”, a concluzionat Dragoș Anastasiu, președinte Rethink Romania.
Rethink Romania reuneşte antreprenori, profesioniști, inovatori, entuziaști și învingători în domeniile lor de activitate:
Andy Szekely (Bootcamp University), Avi Cicirean (BrandMinds), Bogdan Rădulescu (Untold Festival), Cristina Chiriac (Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin), Cristina Gheorghe (Institutul Dezvoltării Personale), Călin Ile (Federația Industriei Hoteliere din România), Daniela Nemoianu (Nemoianu Consulting), Dorin Bodea (Result Development), Dragoş Petrescu (City Grill), Elena Lotrean (Școala Finlandeză din Sibiu), Florin Jianu (CNIPMMR), Felix Tătaru (GMP Group), Felix Pătrăşcanu (FAN Courier), Marius Ghenea (Catalyst Romania), Ovidiu Şandor (Mulberry Development), Simona Baciu (Transylvania College), Virgil Stănescu (SportsHub), George Leca (Asociația Pentru Valori în Educație), Dragoş Anastasiu (Eurolines Group și Președinte rethink Romania) și mulţi alții. Aripa Young a think tank-ului este coordonată de Roxana Chirițoiu și îi are în componență pe Alexandra Diala, Andreea Ciora, Laura Mîrza, Cătălina Uruc și Ștefan Matei.
***
Rethink Romania este o inițiativă a unor antreprenori care cred că, în ultimii 30 de ani, România nu şi-a atins potenţialul şi care s-au hotărât să schimbe acest model, pentru ca următorii 30 de ani să fie mai productivi, iar viitorul copiilor noştri mai sănătos.
Orice schimbare în societate pleacă de la fiecare individ în parte şi soluţia pentru ca România să devină aşa cum ne-o dorim vine de la fiecare dintre noi, din modul în care ne raportăm la mediul înconjurător, la viitor şi la valori. Dacă te identifici cu viziunea rethink Romania, dacă împărtăşeşti misiunea noastră şi dacă rezonezi cu valorile noastre, te aşteptăm alături de noi să construim împreună planuri pentru următorii 30 de ani.
