La Palatul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București a avut loc ședința anuală a Plenului Arbitrilor Curții de Arbitraj București de pe lângă CCIB, condusă de președintele instituției, Cristina Petrovici. Pe ordinea de zi s-au aflat probleme organizatorice, precum și aspecte de interes din actualitatea juridică, cu scopul de a crea o practică unitară în ceea ce privește arbitrajul.
De exemplu, un subiect care a suscitat un mare interes din partea arbitrilor CAB a vizat decizia Înaltei Curte de Casație și Justiție (ICCJ) prin care asociațiile și fundațiile înființate în temeiul OG 26/2000 pot avea ca scop organizarea arbitrajului instituționalizat numai atunci când autorizația vine din partea legiuitorului. „Decizia ICCJ prin care Curțile de Arbitraj înființate de ONG nu-și mai au rațiunea legală de funcționare a fost salutată de către Plenul Arbitrilor, întrucât contribuie semnificativ la creșterea credibilității actului de de justiție arbitrală. ICCJ a tranșat astfel o problemă extrem de importantă pentru viața economică și juridică din România”, a subliniat av. Cosmin Marina, vicepreședinte CCIB și responsabil cu privire la arbitraj în cadrul Camerei București.
Aceasta este o decizie convergentă preocupărilor constante ale conducerii CAB de creștere a încrederii comunității de afaceri în instituția arbitrajului, prin cooptarea la nivelul Curții a unui corp de arbitri de elită și prin instituirea unor reguli de procedură arbitrală și de etică ancorate în realitatea zilelor noastre. În plus, s-a avut în vedere responsabilizarea corpului arbitral prin adoptarea unui statut al arbitrilor, ce prevede drepturi, dar mai ales obligații și responsabilități ale acestora.
În contextul în care, în ultimii ani, la nivelul celor mai multe autorități publice locale și centrale a crescut volumul de achiziții publice de lucrări, de produse, sau de servicii, arbitrii participanți au discutat pe larg despre modalitățile concrete de promovare a avantajelor arbitrajului pentru instituții, dar și pentru interesul public.
„Includerea clauzei compromisorii în contractele de achiziție publică degrevează semnificativ instanțele statale și contribuie, datorită celerității soluționării cauzei, la înscrierea în parametri bugetați a execuției contractului de achiziție publică. Astfel, se pot debloca proiecte de importanță publică, evitându-se pierderi în cascadă, inclusiv de imagine. În plus, dacă semnatarii contractului știu că un eventual litigiu se va soluționa prin arbitraj în maximum 6 luni, se vor concentra pe îndeplinirea obligațiilor contractuale și nu pe exercitarea abuzivă a drepturilor. Sub acest aspect clauza compromisorie are rolul de prevenție”, a apreciat Horațiu Pătrașcu, fost judecător la ICCJ și Curtea de Apel București, actualmente arbitru în cadrul CAB.
În cadrul ședinței, Plenul Arbitrilor a confirmat acordarea de reduceri de tarife, eșalonări și amânări la plată pentru membrii CCIB și pentru firmele aflate în dificultate financiară.
În perioada următoare conducerea CAB va continua să promoveze avantajele arbitrajului instituționalizat atât în cadrul unor evenimente destinate comunității de afaceri, cât și printr-un dialog deschis cu reprezentanții autorităților de control și ai celor însărcinate cu supravegherea aplicării legilor, în contextul în care în administrația publică locală încă există reticență în a introduce clauza compromisorie, în disonanță cu administrația publică centrală.
Biroul de Presă al CCIB
