Elaborarea bugetului 2013 nu este usoara si nici lipsita de risc deoarece momentul de la care se pleaca este departe de a fi incurajator. Pentru 2012, desi exista temeri ca economia romaneasca a fost pe minus, Banca Mondiala estimeaza totusi un minim avans cu 0,6%, dupa cel de 2,5% din 2011.
Pentru anul in curs, analistii BM mizeaza doar pe o crestere cu 1,6%. Dificultatile economiei romanesti sunt cauzate nu numai de criza din zona euro (-0,2%), ci si de faptul ca multi investitori straini si-au diminuat interesul pentru o tara aflata de mai bine de un an intr-o situatie politica incerta.
Dincolo de problema cu partenerii comerciali, Romania se confrunta si cu o criza potentiala a imprumuturilor neperformante. Rata creditelor neperformante a ajuns la 17,34%, iar intarzierile la plata mai mari de 90 de zile ale microintreprinderilor au ajuns la 23% din volumul total, potrivit datelor analistilor de la Coface.
In plus, expunerea bancilor straine pe piata romaneasca – fondurile acordate filialelor de pe piata autohtona – a scazut intre iunie 2011 si iunie 2012 cu 18 miliarde de euro.
Am sperat ca situatia se va schimba dupa alegerile din 2012 cand actualul guvern a capatat un instrument extrem de puternic pentru a-si pune in practica optiunile de politica economica, acela al majoritatii parlamentare. Am sperat ca o majoritate de cca. 70% va fi capabila sa impuna cu usurinta o noua conceptie de guvernare si, implicit, de corectare a modului gresit in care precedentele guvernari au inteles sa gestioneze criza.
Prima si cea mai importanta dovada a acestei posibile schimbari ar fi trebuit sa fie viziunea asupra politicii bugetare, aceasta fiind in conditiile unei economii de piata de tip european, singura posibilitate activa de exprimare a optinii strategice la nivel statal.
Cu tristete am remarcat ca nu a fost sa fie asa. Bugetul noului guvern nu numai ca nu dezvaluie o minima intentie de schimbare dar se situeaza la un nivel de originalitate si inovare chiar sub cele elaborate de guvernele Boc-Ungureanu.
Inafara de faptul ca asigura recuperarea unei parti din reducerile salariale, bugetul 2013 nu reuseste sa dea cetateanului nicio speranta de mai bine, nu reuseste sa dea mediului de afaceri predictibilitate, nu reuseste sa dea investitorilor straini incredere si stabilitate.
Dupa parerea mea, bugetul 2013 s-ar putea caracteriza prin urmatoarele elemente:
Continuarea fara obiectii si alternative a politicii bugetare a guvernarii Boc-Ungureanu caracterizata prin acceparea ad literam a indicatiilor FMI si a programelor sale de austeritate;
Nesiguranta si incertitudine asupra indeplinirii unor obiective datorita nominalizarii unor surse de finantare ipotetice. Marea majoritate a surselor de finantare se presupune a fi constituite prin impozite, taxe si accize introduse printr-un cod fiscal inca neaplicabil la data de 1 februarie a.c. Timpul necesar operationalizarii acestora ca si dorinta de a creste gradul de colectare printr-o reorganizare a ANAF, aflata inca in stadiul de proiect, pun sub semnul intrebarii existenta reala a acestor surse pana la rectificarea din vara.
Consolidarea starii de stagnare economica prin reducerea periculoasa a surselor alocate investitiilor si prin supraimpozitarea sectorului privat al economiei reale.
Accentuarea politicii de asistare sociala in dezavantajul crearii de locuri de munca. Ridicarea nivelului salariului minim fara o relaxare a impozitarii muncii (CAS) blocheaza procesul de extindere a masei de impozitare prin reducerea locurilor de munca si sporirea evaziunii.
Cronicizarea starii de indatorare a economiei. Lipsa quasi totala a politicilor reale de relansare economica (bugetul spera intr-o sporire a gradului de accesare a fondurilor europene dar este o speranta iluzorie atata timp cat fondurile necesare participarii romanesti urmeaza sa fie obtinute prin impozite si taxe inca neoperationale la aceasta data) obliga Romania la imprumuturi suplimentare necesare asigurarii platilor curente.
Este trist ca un guvern nou sa prezinte o politica bugetara invechita.(Mircea Cosea)
